sursa foto: Consiliul European
Guvernul Ungariei a decis să amâne anul viitor investiţii de 755 miliarde de forinţi (2,3 miliarde de dolari), să reducă deficitul bugetar şi să consolideze finanţele, după avertismente repetate din partea Băncii Centrale (NBH) că sunt în creştere riscurile la adresa economiei, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
Măsurile sunt necesare pentru a reduce în 2022 deficitul bugetar la 4,9% din PIB, faţă de obiectivul precedent, de 5,9% din PIB. Bugetul Ungariei a înregistrat în noiembrie un deficit record, de 1.000 miliarde de forinţi, pe fondul majorării cheltuielilor după implementarea unor programe care vizează categorii cheie de votanţi precum cei aflaţi la începutul carierei profesionale, familiile şi pensionarii, pe care încearcă să îi seducă cu reduceri de taxe şi stimulente financiare
Pentru prima dată de la preluarea puterii în 2010, alegerile parlamentare de anul viitor se anunţă a fi cele mai strânse pentru premierul Viktor Orban în condiţiile în care se va confrunta cu front unit al partidelor de opoziţie.
“Stimularea performanţei economiei ungare cu investiţii publice nu mai este necesară în aceeaşi măsură”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Finanţe.
Ungaria este în grafic în 2022 să înregistreze unul din cele mai ridicate deficite bugetare din UE, deoarece nivelul de 4,9% din PIB ar depăşi media de 3,6% din PIB pentru cele 27 de state membre ale blocului comunitar, estimată de Comisia Europeană în cele mai recente prognoze.
Luna aceasta, autorităţile de la Budapesta anunţaseră amânarea unor investiţii publice de 350 miliarde de forinţi anul acesta, şi sistarea negocierilor pentru achiziţia de către stat a Aeroportului din Budapesta.
Miercuri, premierul Viktor Orban a anunţat că Ungaria va îngheţa dobânzile la creditele ipotecare timp de şase luni, începând din luna ianuarie 2022, ultima măsură a autorităţilor de la Budapesta destinată protejării gospodăriilor de creşterea costurilor introdusă înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor.
NBH, prima bancă centrală din Uniunea Europeană care a început să majoreze costul creditului de la debutul pandemiei de coronavirus, a crescut dobânda de politică monetară cu 180 de puncte de bază începând din luna iunie şi până în prezent, ducând-o la cel mai ridicat nivel de după luna mai 2014.
În luna noiembrie rata anuală a inflaţiei în Ungaria a urcat la 7,4%, cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani, stimulată de creşterea preţurilor la carburanţi, alcool şi ţigări. Preţurile la servicii au crescut cu 4,6%. Banca Naţională a anunţat că va continua să majoreze dobânzile şi anul următor pentru a ţine sub control creşterea preţurilor şi a estimărilor inflaţioniste.
“Inflaţia afectează şi alte domenii, de exemplu dobânzile la împrumuturile contractate anterior. De aceea trebuie să construim noi linii de apărare. Vom introduce o îngheţare a dobânzilor la creditele retail”, a spus miercuri Viktor Orban într-o postare video pe Facebook. Premierul ungar a adăugat că dobânzile vor fi îngheţate la nivelul la care erau la finele lunii octombrie, ceea ce ar urma să se traducă prin diminuarea ratelor la bancă începând din luna februarie.
Luna trecută, guvernatorul Băncii Centrale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, a avertizat că printr-un nivel relativ ridicat al deficitului bugetar şi al deficitului de cont curent faţă de regiune, Ungaria “cade în capcana dublului deficit”, ceea ce-i sporeşte vulnerabilitatea.
“Nu este singurul sau încă un alt indicator care se înrăutăţeşte, dar este cuplat cu inflaţia mai ridicată”. Anul acesta şi anul viitor, deficitul bugetar ar putea fi de aproximativ 8% din PIB, a estimat guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei.
Acesta a apreciat că majorarea inflaţiei este cauzată în principal de factori externi dar şi de deficitul bugetar, alături de salarii.
“De la începutul crizei provocate de pandemia de COVID-19, vulnerabilitatea economiei Ungariei a crescut”, iar actualele tendinţe privind nivelul datoriei statului, deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt nesustenabile, a avertizat Matolcsy. Acesta a adăugat: “Odată cu revenirea creşterii, este necesară o redresare rapidă similară a finanţelor”.