VIDEO De ce mor startup-urile? Cristian Munteanu, investitor de capital de risc: „Cel mai adesea, nimeni nu are nevoie de ceea ce fac. Fondatorii se îndrăgostesc de ideea lor”

Startup-urile eșuează, cel mai adesea, atât în România, cât și la nivel mondial, pentru că nimeni nu are nevoie de ceea ce fac, este de părere Cristian Munteanu, fondator și managing partener al Early Game Ventures, cel mai activ fond de investiții din România și din regiune.

„Sunt un milion de motive pentru care un startup eșuează. Cel mai adesea eșuează din cauză că nimeni nu are nevoie de ceea ce fac ei. Știu că pare prostesc, de ce te apuci să faci ceva dacă nimeni nu are nevoie? Și explicația este că mai întotdeauna fondatorii se îndrăgostesc de ideea lor”, declară Cristian Munteanu.

Filmare și montaj: Andrei Tinca

Demersul corect în mod normal este să identifici o problemă, nu o soluție. Iar aceasta trebuie să aibă două calități esențiale: să aibă o intensitate mare, să „doară” cu adevărat, și să se întâmple des.

„Îți dau un exemplu de problemă care nu e ceva la care te-ai apuca să lucrezi să cauți o soluție: magazin de rochii de mireasă. De câte ori în viață are nevoie o doamnă de o rochie de mireasă? O dată, de două ori, de trei ori? Da, dar nu are nevoie de o sută de ori, deci frecvența este mică. Mici măcar intensitatea nu este extrem de mare, fiindcă ai alternative, te duci la târguri de mireasă și probezi rochia și ți-o iei de acolo. Nu trebuie neapărat să te duci la un magazin sau s-o comanzi de pe un site anume. Deci acesta este genul de startup de care nu vrei să te apuci. Un alt exemplu este Whatsapp. La Whatsapp, problema se manifestă des, în fiecare zi, de 100 de ori, în fiecare zi dăm 100 de mesaje pe Whatsapp, deci frecvența este foarte mare. Intensitatea însă este mică, cu toții putem să trăim fără nouă și opt dintre cele 100 de mesaje”, explică Cristian Munteanu.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

În schimb, un exemplu de „gâscă cu ouă de aur”, adică de problemă care are și intensitate mare și frecvență mare este emailul.

„Emailul îl folosim în continuare on a daily basis de nenumărate ori și nu putem să funcționăm fără email. În mediul de business e și intensitate mare și frecvență mare. De-a lungul anilor am auzit cred că de 100 de ori că moare email-ul. N-a murit, nu o să moară. Laptopul este hardware, îl folosești în fiecare zi, nu poți să trăiești fără el. Telefonul la fel. Acestea sunt soluții care adresează niște probleme, rezolvă niște probleme care te dor foarte tare în fiecare zi”, afirmă investitorul.

Ideal, spune Cristian Munteanu, când faci un start-up, vrei să pleci de la o problemă, să găsești o astfel de problemă pe care să o rezolvi și ea să fie extremă măcar pe una dintre axe: fie să doară foarte tare, fie să doară foarte des, dar măcar să doară. Se

„întâmplă de foarte multe ori că start-up-urile adresează niște probleme inexistente, care se manifestă fie foarte rar, poate chiar deloc și care nici nu te dor prea tare, poate chiar deloc. Pare stupid, dar se întâmplă”, mai spune el.

Dincolo de asta mai există un milion de alte motive pentru care startup-urile eșuează. „De exemplu nu sunt bani, deși există capital, capitalul nu este democratic, disponibil pentru toată lumea, doar din cauză că ți-ai făcut un startup. Fiindcă nu există competență la nivelul echipei de fondatori, de foarte multe ori oameni se apucă să dezvolte lucruri pe care nu le stăpânesc, în industrii, pe care nu le stăpânesc. Asta poate să fie și bine, dar de obicei este rău. Fiindcă nu există tehnologia potrivită. Fiindcă nu există aliniere între fondatori”, conchide el.