Comisia Europeană stabilește că euro digital va fi un complement al numerarului

• o propunere de regulament pentru stabilirea unui cadru legal pentru euro digital;
• o propunere de regulament privind bancnotele și monedele în euro ca mijloc legal de plată;
• o propunere de regulament privind oferirea de servicii în euro digital de către prestatorii de servicii de plăți încorporați în statele membre a căror monedă nu e euro.

Propunerile Comisiei Europene au fost date publicității la doi ani de la lansarea de către Banca Centrală Europeană (BCE) a proiectului “euro digital” în vara anului 2021. Ele reprezintă un răspuns la fenomenul de digitalizare în creștere a economiei europene și urmăresc să mențina rolul euro în noile condiții prin oferirea unei alternative publice la mijloacele de plată digitale deja existente (criptoactive, “stablecoins”).

Prima propunere de regulament din cele enumerate mai sus are în vedere crearea unui cadru legal pentru posibila emitere a unei monede euro digitale și stabilirea caracteristicilor principale ale acesteia. Odată adoptat de legiuitorii europeni, regulamentul va permite BCE să emită euro digital ca un complement al bancnotelor și monedelor în euro, dar nu va stabili o obligație în acest sens pentru instituția europeană. În calitatea sa de autoritate monetară independentă, cu atribuții clar precizate în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE), BCE este singura în măsură să decidă dacă va emite o moneda digitală de bancă centrală (CBDC) pentru zona euro și când va face aceasta. În acest context, să reamintim că în octombrie 2023 se va încheia faza de investigații a proiectului “euro digital” al BCE, organele sale de conducere urmând a decide dacă se va trece la faza următoare, cea de utilizare efectivă a monedei euro digitale.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Cea de a doua propunere de regulament are în vedere să protejeze rolul numerarului în euro (bancnote și monede metalice), prin oferirea asigurării că această monedă de bancă centrală în formă fizică va rămâne prezentă, disponibilă și acceptată de toți rezidenții și toate firmele din țările Uniunii Economice și Monetare (“Euroland”).

În fine, cea de a treia propunere de regulament urmărește ca oferirea de servicii în euro digital de către prestatorii de servicii de plăți încorporați în statele membre a căror monedă nu este euro să fie supusă unei supravegheri adecvate de către autoritățile competente din statele respective.

Principalele caracteristici ale monedei euro digitale

În continuare, din considerente de economie a textului, va fi analizată doar Propunerea de regulament privind stabilirea unui cadru legal pentru euro (“Propunerea de regulament”, “Propunerea”), celelalte doua inițiative legislative urmând a face obiectul unor opinii viitoare.

Actuala variantă a propunerii definește moneda euro digitală drept “forma digitală a monedei unice” (art. 3). Euro digital va fi disponibil pentru toate persoanele fizice și juridice pentru efectuarea de plăți de mică valoare (“retail payments”). În conformitate cu art. 4, dreptul de a autoriza emiterea de euro digitali de către BCE sau de către băncile centrale naționale (BCN) din zona euro va aparține BCE. Același articol stabilește că euro digital reprezintă o obligație (“liability”) directă a BCE sau a BCN emitente față de utilizatorii noului tip de monedă.

• Euro digital: mijloc legal de plată

Potrivit propunerii legislative, euro digital va avea statutul de mijloc legal de plată, altfel spus moneda euro digitală va trebui să fie acceptată în mod obligatoriu, la valoarea sa nominală, pentru plata unei obligații. Prin derogare de la prevederea respectivă, beneficiarul va putea refuza o plată efectuată cu euro digitali, în situația unor excepții bine determinate, precizate în propunerea de regulament.

În categoria excepțiilor intră dreptul anumitor entități (microîntreprinderi, întreprinderi non-profit) de a nu accepta euro digital, dar aceasta nu se va putea întâmpla dacă întreprinderile respective acceptă mijloace de plată comparabile, cum ar fi cărți de debit sau plăți instant. De asemenea, o persoană fizică acționând în cursul unei activități pur personale sau domestice este îndreptățită să refuze o plată în euro digitali. Excepții se aplică și atunci când părțile, ca expresie a libertății lor contractuale, au convenit anterior plății asupra unui alt mijloc de plată sau când refuzul este făcut cu bună credință pe baza unor motive legitime și temporare în linie cu principiul proporționalității. Comisia Europeană, pe bază de act delegat, va putea stabili excepții adiționale de natura legii monetare de la acceptarea obligatorie a euro digital[i].

• Euro digital: funcția de rezervă de valoare supusă limitelor

În primele intervenții publice ale oficialilor europeni, euro digital era prezentat cel mai adesea ca o “bancnotă electronică”. Propunerea de regulament clarifică însă că echivalența între euro digital și euro fizic în formă de bancnotă nu va fi deplină. Moneda digitală a zonei euro este proiectată a fi utilizată în principal ca instrument de schimb, funcția sa de mijloc de păstrare a valorii urmând a fi supusă unor limitări. Astfel de restricții sunt justificate prin considerente de politică monetară și de asigurare a stabilității financiare, ce au fost tratate în articolele noastre anterioare despre CBDC de pe site-ul Opinii BNR. În consecință, deținerile în euro digital nu vor fi remunerate cu dobândă și BCE este abilitată să introducă limite în privința acestora. În prezent, se discută de un posibil plafon, cu o valoare cuprinsă între 3.000 – 4.000 de euro.

• Euro digital: utilizare în plăți “on-line”, “off-line” și condiționate

Propunerea de regulament prin care se stabilește cadrul legal pentru euro digital prevede că moneda va fi disponibilă, atât pentru plăți “on-line”, cât și “off-line”. Legat de aceste din urmă tranzacții, să subliniem că vor fi permise dețineri de euro digitali înregistrate în dispozitive ce nu vor fi conectate la Internet. O condiție pentru orice plată de acest fel este ca dispozitivele plătitorului și beneficiarului să fie în măsură să înregistreze transferul monedei euro digitale[ii]. Plățile “off-line” vor beneficia de un grad mai ridicat de anonimat decat cele “on-line”.

Noul cadru legal privind euro digital va permite și efectuarea de operațiuni de plată condiționată, acestea din urmă fiind definite ca plăți care sunt declanșate automat de către software pe baza unor condiții pre-definite și asupra cărora s-a căzut de acord (n.n. – condițiile sunt stabilite de beneficiarului plății și nu de alte persoane). Conform Comisiei Europene, plățile condiționate nu trebuie să aibă ca obiect sau ca efect utilizarea monedei euro digitale ca bani programabili (vezi mai jos).

• Euro digital: nu va fi monedă programabilă

În ceea ce reprezintă o respingere clară a afirmațiilor conspiraționiste în acest sens, proiectul de regulament al Comisiei Europene specifică că moneda euro digitală nu va constitui bani programabili (art. 24), altfel spus unități care “datorită condițiilor de cheltuieli definite în mod intrinsec, pot fi utilizate numai pentru achizitionarea anumitor tipuri de bunuri și servicii sau care sunt supuse unor termene după care nu mai sunt utilizate.” Clarificarea instituției europene este o recunoaștere a realității că statutul de monedă cu curs legal acordat euro digital, ce presupune acceptarea și utilizarea sa generalizată, este incompatibil cu existența banilor programabili.

Interacțiunea dintre euro digital și bancnotele și monedele denominate în euro

Art 12 al proiectului, stabilește că euro digital va fi convertibil în bancnotele și monedele denominate în euro la paritate. Prevederea respectivă va permite monedei euro să joace în continuare un rol de ancoră pentru întregul sistem monetar european în condițiile economiei din ce in ce mai digitalizate. Mai mult, se oferă încă o data asigurarea că euro digital nu reprezintă bani programabili: fiind o forma digitală a monedei unice, euro digital trebuie sa fie pe deplin fungibil[iii].  În astfel de condiții, de ce pierdere condiționată de valoare a monedei euro digitale și respectiv de ce afectare a proprietății poate fi vorba, așa cum încearcă să ne sperie, pe diverse canale mass-media, unii apostoli autohtoni ai dezinformării?

Distribuția euro

Emisiunea de euro digital este o atribuție a BCE și a băncilor centrale naționale din zona euro (BCN). Distribuția monedei respective, altfel zis asigurarea accesului la aceasta pentru cetățeni și firme, se va face însă de către instituțiile prestatoare de servicii de plăți autorizate în această calitate în conformitate cu prevederile Directivei 2015/2366 – PSD2 (în principal, instituții de credit, instituții de monedă electronică, instituții de plată). Propunerea unui model descentralizat de distribuție, similar cu cel actual utilizat pentru distribuirea bancnotelor euro, implică, așa cum este stipulat în textul legislativ analizat, că vor excluse relațiile contactuale între utilizatorii finali și BCE/BCN. Astfel de legături se vor stabili între prestatorii de servicii de plăți (PSP) și utilizatorii finali, aceștia din urmă având dreptul de a deține unul sau mai multe conturi de plăți în euro digitali la același sau la mai mulți furnizori de plăți.

Din cele de mai sus, este evident că introducerea euro digital nu va duce la dispariția băncilor, așa cum afirmă falși profeți, de la noi din țară și de aiurea, jucându-se cu emoțiile populației.

Prestatorii de servicii de plăți (PSP) vor putea oferi servicii de plăți în euro digital care să privească, atât servicii de bază[iv], cât și servicii adiționale (de ex. plăți condiționate). Pentru a face aceasta, PSP nu au nevoie de o autorizație suplimentară. Potrivit versiunii actuale a propunerii, instituțiile de credit ce operează conturi de plăți vor fi obligate să ofere întreaga gamă de servicii de plăți de bază pentru persoane fizice, la cererea clienților lor. Distribuția monedei euro digitale de către ceilalți PSP se va face numai la inițiativa acestora. În cazul persoanelor fizice care nu dețin un cont obișnuit în euro (”nedigital”) sau care nu doresc să deschidă un cont de servicii de plăți în euro digitali la o instituție de credit sau la un alt PSP, statele membre din zona euro vor trebui să desemneze entități specifice aparținând infrastructurii publice (de ex. autorități locale/ regionale sau oficii postale) care să ofere servicii de plăți de bază în euro digital. Ca și în cazul bancnotelor, accesul persoanelor fizice la serviciile de plăți de bază în euro digital va fi asigurat gratis de către PSP. De asemenea, propunerea de regulament stabilește că PSP vor putea să aplice comisioane pentru servicii adiționale și să aplice comisioane proporționale clienților lor din zona afacerilor (“merchant services charges”) și pentru operațiuni ce presupun interacțiunea dintre PSP diferiți (“inter-bank fees’). BCE va monitoriza nivelul acestor comisioane pentru a asigura aplicarea lor uniformă în zona euro.

Persoanele care vor avea acces la euro digital/sfera teritorială de distribuție

În conformitate cu propunerea de regulament, PSP pot furniza servicii de plată în euro digitali către:

• persoanele fizice și juridice care au reședința sau sunt stabilite în statele membre ale UE a căror monedă este euro;
• persoanele fizice și juridice care au deschis un cont în euro digitali în momentul în care au avut reședința sau au fost stabilite în statele membre a căror monedă este euro, dar care nu mai au reședința sau nu mai sunt stabilite în statele membre respective;
• vizitatori;
• persoane fizice sau juridice care au reședința sau sunt stabilite în state membre a căror monedă nu e euro, cu îndeplinirea anumitor condiții prevăzute în textul propunerii;
• persoane fizice sau juridice care își au reședinta sau sunt stabilite în state terțe, inclusiv în teritorii care fac obiectul unui acord monetar cu UE, sub rezerva îndeplinirii unor condiții specifice, prevăzute în propunere.

Moneda euro digitală va putea fi distribuită în statele membre UE din afara zonei euro (deci și în România) la solicitarea acestora și cu condiția ca BCE și banca centrală din jurisdicția respectivă să fi semnat un acord prin care banca centrală națională s-a angajat să respecte toate normele și orientările BCE în privința noii monede. Semnarea acestui acord mai presupune că statul în cauză a adoptat toate actele normative interne necesare pentru a asigura respectarea cerințele prevăzute de regulamentul de stabilire a euro digital și de normele adoptate de BCE potrivit competențelor sale. Pentru țările din afara UE, sunt impuse criterii suplimentare, cum ar fi cerința ca PSP stabilite sau operând în acest spațiu să fie supuse unor cerințe de reglementare și supraveghere echivalente cu cele din UE și unor reguli stricte privind prevenirea spălării banilor

Dreptul la viață privată și reglementări împotriva spălării banilor

Propunerea de regulament conține prevederi privind tranzacțiile în euro digitali în legătură cu care PSP, BCE și BCN pot prelucra date personale (vezi art. 34 si 35) și cum se va realiza această activitate. Datele nu vor putea fi folosite pentru a se obține controlul asupra clienților bancari, așa cum insistă unii influenceri. Acestor organizații li se cere să introducă măsuri tehnice (de ex. pseudonimizare și tehnici criptografice) și de natură organizatorică pentru a proteja dreptul la viața privată. Pe această cale, se va garanta, în special, că nici BCE, nici BCN nu vor putea identifica în mod direct utilizatorii individuali de euro digitali.

Capitolul IX al propunerii de regulament stabilește reguli în domeniul prevenirii spălării banilor pentru tranzacțiile “off-line” cu euro digitali (ce se desfășoară fața în față), considerate a avea un risc ridicat datorită gradului mai mare de protecție a vieții private ce le este oferit de textul respectiv.

În cazul tranzacțiilor “off-line”, PSP, BCE și BCN nu vor avea acces la informații privind tranzacțiile individuale. Informațiile ce vor fi disponibile pentru aceste entități vor fi cele legate de identificatorul dispozitivului local/mobil de stocare pentru plăți digitale în euro “off-line”, suma încărcată sau descărcată, data și ora unei astfel de tranzacții, precum și numerele conturilor utilizate pentru încărcarea/descărcarea dispozitivului. În fapt, datele personale disponibile vor fi similare cu cele aferente, în prezent, unei retrageri/depuneri de cash de la/la un ghișeu bancar automat (ATM). Pentru a preveni operațiuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, Comisia Europeană este împuternicită să stabilească limite în privința tranzacțiilor de plăți în euro digitali “off-line” și limite de deținere. În situația în care există suspiciuni privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului, datele amintite mai sus pot fi transmise autorităților cu competențe în domeniu.

Concluzii: Nu dispare euro în formă fizică! Nu dispar băncile! Băncile centrale nu vor putea identifica în mod direct utilizatorii de euro digitali!

Cei ce susțin dispariția numerarului în euro (chiar din acest an) s-au grăbit în a cânta prohodul acestuia. Un fapt ce merită a fi reținut din lecturarea Pachetului Moneda Unică este acela că euro digital nu va înlocui bancnotele și monedele euro, ci va fi un complement al acestora. Mai mult, noua monedă digitală va constitui un mijloc de plată alternativ la cele deja existente. De exemplu, o persoană fizică va fi în măsură să facă plăți cu euro digital, în paralel cu plăți cu carduri, prin transfer bancar sau cu utilizarea altor soluții de plată oferite de PSP. Departe de a dispărea, băncile vor continua sa joace un rol important în rândul prestatorilor de servicii de plăți, fiind obligate să ofere gratuit servicii de plăți de bază în euro digitali. Cu respectarea anumitor condiții, ce au fost prezentate sumar mai sus, euro digital va fi accesibil și cetățenilor și firmelor din țări din afara zonei euro. În fine, băncile centrale nu vor putea identifica în mod direct utilizatorii de euro digital.

[i] Puterea Comisiei de a emite acte delegate se va aplica fără prejudiciu asupra posibilității statelor membre de a adopta legislație națională care să introducă excepții de la acceptarea obligatorie derivată din statutul de monedă cu curs legal în conformitate cu condițiile stabilite de Curtea de Justiție în cazurile comune C-422/19 și C-423/19.

[ii] De remarcat că plățile “off-line” se vor putea face și în condițiile unei pene generalizate a sistemului energetic.

[iii] Potrivit DEX, atributul “fungibil” atribuit unui lucru înseamnă că acesta poate fi înlocuit cu un altul de același fel, de aceeași calitate și aceeași cantitate, în situația unei obligații. De ex, în cazul banilor, o bancnotă de 100 de lei poate fi schimbată în două bancnote de 50 de lei.

[iv] Serviciile de bază, definite în Anexa II a propunerii de regulament, cuprind deschiderea, menținerea și închiderea unui cont în euro digitali, consultarea soldurilor și tranzacțiilor, depunerea și retragerea de fonduri dintr-un cont de plăți în euro nedigitali, depunerea și retragerea de fonduri din/în numerar, inițierea și primirea operațiunilor de plată în euro digitali.