Sursa foto: Freepik
Antreprenorii din România sunt tentați în această perioadă să transforme salariații în colaboratori pentru reducerea costurilor. Totuși, ANAF a intensificat controalele în acest sens, cu amenzi de până la 200.000 lei și plata retroactivă a contribuțiilor aferente salariilor, avertizează societatea de avocatură Buju Stanciu&Asociații.
Odată cu eliminarea facilităților fiscale din IT, agricultură, construcții și industria alimentară, dar și într-un context economic cu presiune pe mediul de business, firmele din România sunt tentate să transforme contractele individuale de muncă în contracte de colaborare.
Riscul de a primi sancțiuni a crescut semnificativ, mai ales că ANAF a intensificat controalele privind veniturile salariale, firmele putând fi obligate la amenzi de până la 200.000 de lei, plata retroactivă a impozitului și a contribuțiilor sociale pentru sumele date colaboratorilor, dar și reîncadrarea colaboratorilor ca salariați.
Firmele sunt tentate să recurgă la soluții „creative” pentru reducerea costurilor salariale.
Însă autoritățile fiscale urmăresc atent aceste practici și colaborează activ cu Inspecția Muncii pentru a identifica rapid orice formă de angajare mascată.
Mai mult, inspectorii utilizează instrumente avansate de control, inclusiv raportările fiscale și analiza încrucișată SAF-T, pentru a depista eficient orice abatere de la lege.
De exemplu, recent, ANAF a descoperit o fraudă de peste 1 milion de lei la o firmă din domeniul IT, din Iași, unde s-a constat că externalizarea serviciilor către colaboratori externi ascundea, de fapt, relații clare de muncă.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Ce pare o strategie de optimizare inteligentă se poate transforma rapid într-un coșmar fiscal: reclasificarea colaboratorilor în angajați, cu recalcularea integrală a obligațiilor fiscale aferente. Simplu spus, cine crede că scapă mai ieftin ajunge să plătească neașteptat de mult. Mesajul ANAF este fără echivoc: statutul colaboratorilor nu este o zonă gri. Interpretările greșite pot costa scump, iar neatenția devine un lux pe care antreprenorii nu și-l permit.
Optimizările artificiale și pseudo-colaborările pot oferi beneficii iluzorii pe termen scurt, însă pe termen lung reprezintă un risc major pentru business. Soluția stă în respectarea legislației și consultarea specialiștilor – cheia pentru un mediu de afaceri sănătos, ferit de sancțiuni și pierderi financiare semnificative”, explică Marius Staciu, avocat specializat în Drept fiscal și partener la Buju Stanciu & Asociații.
Antreprenorii sunt tentați să diminueze costurile prin colaborări independente
Autoritățile fiscale au intensificat monitorizarea colaborărilor aparent independente, iar experții Buju Stanciu & Asociații semnalează clar: dacă un colaborator lucrează exclusiv pentru companie, pe echipamentele acesteia și în cadrul unui program fix, ANAF va considera că acea firmă are, de fapt, un angajat, ceea ce presupune impuneri fiscale suplimentare în urma controalelor. În acest context, contribuabilii sunt sfătuiți să reanalizeze colaborările externe ce ar putea fi vizate de astfel de controale și eventuale recalificări fiscale.
Din perspectivă juridică, transformarea angajaților în colaboratori, existând o relație de subordonare specifică unui raport de muncă, poate intra sub incidența conceptului de „muncă nedeclarată”. Iar Codul muncii sancționează munca nedeclarată cu amenzi de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată fără un contract individual de muncă în regulă, plafonul maxim cumulativ al acestor amenzi fiind de 200.000 lei pentru un angajator.
„Antreprenorii sunt tentați să diminueze costurile prin colaborări independente, dar o greșeală de încadrare fiscală îi poate duce la pierderi financiare usturătoare, cu obligații de plată retroactive. Economisirea de astăzi devine nota de plată astronomică de mâine.
Atmosfera actuală din mediul de afaceri indică tot mai clar că „portițele” folosite în trecut pentru a economisi la costurile salariale tind să fie închise de autorități ANAF și Inspecția Muncii trimit astfel un mesaj ferm: respectarea atât a legislației fiscale, cât și a celei a muncii nu este opțională, iar orice tentativă de eludare poate atrage consecințe importante”, avertizează Marius Stanciu, avocat specializat în drept fiscal și partener la Buju Stanciu & Asociații.
Firmele riscă să plătească rectroactiv impozitul și contribuțiile sociale pentru plățile făcute colaboratorilor.
Conform Codului fiscal, orice colaborator care muncește în subordonare, folosind resursele și în cadrul programului de lucru al companiei, poate fi calificat drept angajat. Consecința directă este că impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii sunt recalculate la nivelul contribuțiilor salariale, obligația de plată revenind (în solidar) angajatorului și angajatului. Cu alte cuvinte, suma plătită colaboratorului este reinterpretată ca un net salarial, peste care se adaugă toate taxele de salarii care nu au fost achitate inițial.
„Invocarea necunoașterii legii sau buna-credință nu funcționează în fața inspectorilor ANAF. Angajatorul poate fi obligat să achite atât partea de contribuții a angajatului, cât și pe cea a angajatorului, urmând ca ulterior să își recupereze de la persoanele respective partea care le revine. Practic, povara fiscală totală poate depăși 40% din sumele brute plătite în cadrul colaborării, ilustrând cât de mare poate fi impactul financiar al unei recalificări.
Mai mult, autoritățile fiscale pot recalcula obligațiile pe ultimii 5 ani, fiind termenul general de prescripție fiscală. Astfel, o schemă aparent avantajoasă pe termen scurt poate genera datorii istorice masive în cazul unui control inopinat. Din acest motiv, recomandăm să existe prudență maximă în configurarea acestor relații de colaborare încă de la bun început”, subliniază avocatul Marius Stanciu.
