România strânge cureaua: Cel mai ambițios plan fiscal de la criza financiară globală pentru a evita colapsul bugetar

România lansează cea mai dură ajustare fiscală de la criza din 2010 încoace, pentru a repara cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Cu taxe mai mari, salarii înghețate și investiții tăiate, guvernul Bolojan speră să evite sancțiunile Bruxelles-ului, să salveze ratingul de țară și să recâștige încrederea investitorilor. Dar nota de plată vine repede: inflație de peste 8%, economie aproape în stagnare și șomaj în creștere, arată o analiză detaliată a ING Bank.

Guvernul României a adoptat un pachet amplu de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 5% din PIB în 2026. Măsurile – în principal creșteri de taxe și câteva reduceri de cheltuieli – au ca scop reducerea celui mai mare deficit din Europa.

Durerea pe termen scurt este semnificativă: creșterea economică va stagna în 2025, inflația va urca la cote ridicate, iar șomajul ar putea crește. Totuși, dacă este implementat integral, pachetul pune finanțele publice pe o traiectorie mai sustenabilă, reducând deficitul bugetar și posibil inversând tendința de retrogradare a ratingului de credit.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

Pe termen mai lung, vor apărea și alte beneficii: deficite gemene mai mici, bază pentru reforme structurale, creștere a fluxurilor de fonduri europene pentru investiții și recâștigarea încrederii piețelor – toate acestea ar putea asigura o creștere economică mai echilibrată.

Banca Națională a României (BNR) este așteptată să mențină dobânzile constante în 2025, echilibrând riscurile inflaționiste cu fragilitatea economică.

O corecție fiscală necesară

România întreprinde cea mai ambițioasă consolidare fiscală de după criza financiară globală, ca răspuns la ani de deteriorare a finanțelor publice. În 2024, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană – 9,3% din PIB – ceea ce a impus o corecție clară.

Noul guvern, condus de premierul Ilie Bolojan, a acționat decisiv în iulie 2025, adoptând un pachet fiscal cuprinzător pentru a restabili stabilitatea macroeconomică, a recâștiga încrederea piețelor, a evita sancțiunile UE în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv și a preveni o retrogradare a ratingului de țară. Pachetul a fost prezentat Parlamentului cu susținerea largă a coaliției de guvernare.

Ajustarea fiscală este extinsă, combinând măsuri de creștere a veniturilor cu restrângeri ale cheltuielilor. În total, pachetul este estimat la circa 5% din PIB, distribuit între a doua jumătate a lui 2025 și 2026. Peste jumătate din ajustare este programată pentru 2026, construind pe pașii inițiali adoptați în 2025 (circa 1,2% din PIB), urmați de măsuri substanțiale în 2026 (circa 3,7% din PIB).

Strategia se bazează ușor mai mult pe majorarea veniturilor – circa 2,5–2,6% din PIB – decât pe tăieri de cheltuieli. Elemente-cheie includ:

• Majorări de TVA și accize: De la 1 august 2025, cota standard de TVA crește de la 19% la 21%, iar cotele reduse (5% și 9%) sunt unificate la 11% pentru multe bunuri. Accizele pe combustibili, alcool și tutun cresc cu 10%. Aceste taxe indirecte sunt așteptate să aducă 1,2% din PIB în plus până în 2026, dar vor cauza și o creștere a prețurilor.

• Impozite pe venit și alte taxe: Se va aplica o contribuție de 10% pentru sănătate pe pensiile publice de peste 3.000 lei/lună, generând 0,2% din PIB. Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16% din 2026, iar taxa specială pe veniturile brute din sectorul bancar se va dubla de la 2% la 4% din 2025. Alte măsuri includ taxe mai mari pe jocurile de noroc, reformarea impozitului pe proprietate, creșterea taxelor de drum și actualizarea redevențelor pe resursele statului – toate așteptate să aducă aproximativ 2% din PIB în venituri suplimentare în perioada 2025–2026.

• Înghețarea salariilor și pensiilor publice: Guvernul va îngheța salariile din sectorul public și pensiile de stat în 2026. Această măsură ar economisi între 0,9% (estimarea guvernului) și 1,5% (estimarea autorului analizei) din PIB. Se vor tăia sau plafona și diverse bonusuri și indemnizații, se va reduce personalul bugetar și vor fi comasate agenții – însă aceste reforme vor dura mai mult.

• Reducerea cheltuielilor de investiții: Bugetele de investiții publice pentru 2025 vor fi reduse cu aproximativ 0,5% din PIB. Deși investițiile sunt mai ușor de tăiat, această decizie afectează potențialul de creștere. Oficialii speră să compenseze printr-o absorbție mai bună a fondurilor UE.

• Reforme ulterioare în etape: Pachetul din iulie 2025 este doar primul. Guvernul a anunțat alte două pachete: unul până la finalul lui iulie și altul până la finalul anului. Acestea vizează probleme structurale precum pensiile speciale, restructurarea companiilor de stat și a administrațiilor locale, reformarea instituțiilor autofinanțate etc. Reamintesc de măsurile dure din 2010–2011, din timpul acordului cu FMI.

Impact macroeconomic: durere pe termen scurt, câștig pe termen mediu

Creștere: economia, deja fragilă, va încetini. PIB-ul real în 2025 aproape că stagnează după o creștere slabă de 0,8% în 2024. Noile măsuri vor reduce cererea internă. Estimarea de creștere pentru 2025 a fost revizuită în scădere de la 0,8% la 0,3%.

Inflație: un vârf temporar, apoi descreștere. Eliminarea plafonării prețurilor la electricitate în iulie și majorările de taxe din august vor crea un „vârf” inflaționist, cu valori de peste 8% în septembrie–octombrie. Totuși, inflația ar urma să scadă spre 4% până la finalul lui 2026.

Locuri de muncă și încredere: măsurile de austeritate și inflația vor afecta încrederea consumatorilor și firmelor. Rata șomajului (5,4% în iulie 2025) ar putea urca spre 6%, dar UE și exporturile ar putea absorbi o parte din efecte. Guvernul preferă înghețarea salariilor în locul concedierilor.

Finanțele publice: de la roșu spre rezonabil

Deficitul bugetar: fără intervenție, ar fi rămas aproape de 9% în 2025. Noile măsuri ar putea reduce deficitul la 7,5–7,8% în 2025 și la circa 6,0–6,2% în 2026. Estimările autorului rămân la 7,5% în 2025 și 6,4% în 2026 – importantă fiind traiectoria descendentă. Comisia Europeană a salutat planul și a acordat termen până în octombrie pentru progrese.

Datoria publică: va continua să crească, dar mai lent. De la 55% din PIB în 2024, se estimează că va ajunge la 60–63% până în 2026. Cererea pentru titluri de stat românești a crescut, iar randamentele au scăzut.

Deficitul de cont curent: în 2024 a fost de 8,3% din PIB. Ajustarea fiscală va tempera cererea de importuri, dar reducerea deficitului extern va fi modestă: 7,5–8,0% în 2025, 6,5–7,0% în 2026.

Ratingul de țară: România se află pe cea mai joasă treaptă de investment grade, cu perspectivă negativă. Pachetul fiscal reduce riscul de retrogradare, dar implementarea este esențială. O îmbunătățire a perspectivei ar putea fi posibilă chiar în 2025.

Politica monetară: BNR stă pe loc

BNR are de gestionat o inflație în creștere temporară și o economie slabă. A menținut rata-cheie la 6,50% în iulie 2025 și este de așteptat să o păstreze până în 2026. Primele scăderi de dobândă ar putea veni în T2 2026, în funcție de scăderea inflației. Între timp, banca va gestiona lichiditatea atent, poate chiar cu un ușor stimul monetar indirect.

Pe piața valutară, este posibil ca BNR să accepte o volatilitate mai mare a leului, cu o posibilă limită în jur de 5,10 RON/EUR.