România lansează cea mai dură ajustare fiscală de la criza din 2010 încoace, pentru a repara cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Cu taxe mai mari, salarii înghețate și investiții tăiate, guvernul Bolojan speră să evite sancțiunile Bruxelles-ului, să salveze ratingul de țară și să recâștige încrederea investitorilor. Dar nota de plată vine repede: inflație de peste 8%, economie aproape în stagnare și șomaj în creștere, arată o analiză detaliată a ING Bank.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Guvernul României a adoptat un pachet amplu de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 5% din PIB în 2026. Măsurile – în principal creșteri de taxe și câteva reduceri de cheltuieli – au ca scop reducerea celui mai mare deficit din Europa.

Durerea pe termen scurt este semnificativă: creșterea economică va stagna în 2025, inflația va urca la cote ridicate, iar șomajul ar putea crește. Totuși, dacă este implementat integral, pachetul pune finanțele publice pe o traiectorie mai sustenabilă, reducând deficitul bugetar și posibil inversând tendința de retrogradare a ratingului de credit.

Analize Economedia

România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant
recesiune
tineri programatori foto
Corinthia
criza de ouă din SUA

Pe termen mai lung, vor apărea și alte beneficii: deficite gemene mai mici, bază pentru reforme structurale, creștere a fluxurilor de fonduri europene pentru investiții și recâștigarea încrederii piețelor – toate acestea ar putea asigura o creștere economică mai echilibrată.

Banca Națională a României (BNR) este așteptată să mențină dobânzile constante în 2025, echilibrând riscurile inflaționiste cu fragilitatea economică.

O corecție fiscală necesară

România întreprinde cea mai ambițioasă consolidare fiscală de după criza financiară globală, ca răspuns la ani de deteriorare a finanțelor publice. În 2024, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană – 9,3% din PIB – ceea ce a impus o corecție clară.

Noul guvern, condus de premierul Ilie Bolojan, a acționat decisiv în iulie 2025, adoptând un pachet fiscal cuprinzător pentru a restabili stabilitatea macroeconomică, a recâștiga încrederea piețelor, a evita sancțiunile UE în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv și a preveni o retrogradare a ratingului de țară. Pachetul a fost prezentat Parlamentului cu susținerea largă a coaliției de guvernare.

Ajustarea fiscală este extinsă, combinând măsuri de creștere a veniturilor cu restrângeri ale cheltuielilor. În total, pachetul este estimat la circa 5% din PIB, distribuit între a doua jumătate a lui 2025 și 2026. Peste jumătate din ajustare este programată pentru 2026, construind pe pașii inițiali adoptați în 2025 (circa 1,2% din PIB), urmați de măsuri substanțiale în 2026 (circa 3,7% din PIB).

Strategia se bazează ușor mai mult pe majorarea veniturilor – circa 2,5–2,6% din PIB – decât pe tăieri de cheltuieli. Elemente-cheie includ:

  • Majorări de TVA și accize: De la 1 august 2025, cota standard de TVA crește de la 19% la 21%, iar cotele reduse (5% și 9%) sunt unificate la 11% pentru multe bunuri. Accizele pe combustibili, alcool și tutun cresc cu 10%. Aceste taxe indirecte sunt așteptate să aducă 1,2% din PIB în plus până în 2026, dar vor cauza și o creștere a prețurilor.

  • Impozite pe venit și alte taxe: Se va aplica o contribuție de 10% pentru sănătate pe pensiile publice de peste 3.000 lei/lună, generând 0,2% din PIB. Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16% din 2026, iar taxa specială pe veniturile brute din sectorul bancar se va dubla de la 2% la 4% din 2025. Alte măsuri includ taxe mai mari pe jocurile de noroc, reformarea impozitului pe proprietate, creșterea taxelor de drum și actualizarea redevențelor pe resursele statului – toate așteptate să aducă aproximativ 2% din PIB în venituri suplimentare în perioada 2025–2026.

  • Înghețarea salariilor și pensiilor publice: Guvernul va îngheța salariile din sectorul public și pensiile de stat în 2026. Această măsură ar economisi între 0,9% (estimarea guvernului) și 1,5% (estimarea autorului analizei) din PIB. Se vor tăia sau plafona și diverse bonusuri și indemnizații, se va reduce personalul bugetar și vor fi comasate agenții – însă aceste reforme vor dura mai mult.

  • Reducerea cheltuielilor de investiții: Bugetele de investiții publice pentru 2025 vor fi reduse cu aproximativ 0,5% din PIB. Deși investițiile sunt mai ușor de tăiat, această decizie afectează potențialul de creștere. Oficialii speră să compenseze printr-o absorbție mai bună a fondurilor UE.

  • Reforme ulterioare în etape: Pachetul din iulie 2025 este doar primul. Guvernul a anunțat alte două pachete: unul până la finalul lui iulie și altul până la finalul anului. Acestea vizează probleme structurale precum pensiile speciale, restructurarea companiilor de stat și a administrațiilor locale, reformarea instituțiilor autofinanțate etc. Reamintesc de măsurile dure din 2010–2011, din timpul acordului cu FMI.

Impact macroeconomic: durere pe termen scurt, câștig pe termen mediu

Creștere: economia, deja fragilă, va încetini. PIB-ul real în 2025 aproape că stagnează după o creștere slabă de 0,8% în 2024. Noile măsuri vor reduce cererea internă. Estimarea de creștere pentru 2025 a fost revizuită în scădere de la 0,8% la 0,3%.

Inflație: un vârf temporar, apoi descreștere. Eliminarea plafonării prețurilor la electricitate în iulie și majorările de taxe din august vor crea un „vârf” inflaționist, cu valori de peste 8% în septembrie–octombrie. Totuși, inflația ar urma să scadă spre 4% până la finalul lui 2026.

Locuri de muncă și încredere: măsurile de austeritate și inflația vor afecta încrederea consumatorilor și firmelor. Rata șomajului (5,4% în iulie 2025) ar putea urca spre 6%, dar UE și exporturile ar putea absorbi o parte din efecte. Guvernul preferă înghețarea salariilor în locul concedierilor.

Finanțele publice: de la roșu spre rezonabil

Deficitul bugetar: fără intervenție, ar fi rămas aproape de 9% în 2025. Noile măsuri ar putea reduce deficitul la 7,5–7,8% în 2025 și la circa 6,0–6,2% în 2026. Estimările autorului rămân la 7,5% în 2025 și 6,4% în 2026 – importantă fiind traiectoria descendentă. Comisia Europeană a salutat planul și a acordat termen până în octombrie pentru progrese.

Datoria publică: va continua să crească, dar mai lent. De la 55% din PIB în 2024, se estimează că va ajunge la 60–63% până în 2026. Cererea pentru titluri de stat românești a crescut, iar randamentele au scăzut.

Deficitul de cont curent: în 2024 a fost de 8,3% din PIB. Ajustarea fiscală va tempera cererea de importuri, dar reducerea deficitului extern va fi modestă: 7,5–8,0% în 2025, 6,5–7,0% în 2026.

Ratingul de țară: România se află pe cea mai joasă treaptă de investment grade, cu perspectivă negativă. Pachetul fiscal reduce riscul de retrogradare, dar implementarea este esențială. O îmbunătățire a perspectivei ar putea fi posibilă chiar în 2025.

Politica monetară: BNR stă pe loc

BNR are de gestionat o inflație în creștere temporară și o economie slabă. A menținut rata-cheie la 6,50% în iulie 2025 și este de așteptat să o păstreze până în 2026. Primele scăderi de dobândă ar putea veni în T2 2026, în funcție de scăderea inflației. Între timp, banca va gestiona lichiditatea atent, poate chiar cu un ușor stimul monetar indirect.

Pe piața valutară, este posibil ca BNR să accepte o volatilitate mai mare a leului, cu o posibilă limită în jur de 5,10 RON/EUR.

Riscuri și oportunități: implementare, fonduri UE și reforme

Riscuri de implementare: Executarea pachetului poate întâmpina opoziție din partea sindicatelor, pensionarilor și firmelor. Există riscul de diluare a măsurilor în Parlament și de dificultăți administrative. Coaliția e stabilă, dar sub presiune.

Riscuri economice și sociale: Creșterea prețurilor și înghețarea salariilor/pensiilor vor afecta populația. O încetinire economică mai accentuată ar putea duce la scăderi ale veniturilor fiscale și subminarea țintelor de deficit.

Fonduri UE ca amortizor: Planul de redresare și fondurile structurale pot compensa tăierile bugetare. Atingerea jaloanelor RRF ar putea aduce 3–4 miliarde euro în 2026. O absorbție rapidă a fondurilor UE este crucială.

Reforme structurale: Dacă sunt implementate integral, reformele privind pensiile speciale, agențiile și companiile de stat ar putea duce la un sector public mai eficient și o economie mai competitivă. Aceste reforme ar putea consolida creșterea potențială și ar reduce dependența de deficit.

Concluzie

Noul pachet fiscal adoptat de România marchează un pas crucial în corectarea dezechilibrelor macroeconomice și transmite un semnal că disciplina bugetară revine în prim-plan. Deși ajustarea va aduce provocări – creștere mai lentă, inflație ridicată, posibile pierderi de locuri de muncă și cheltuieli publice mai reduse – beneficiile pe termen lung includ stabilitate, echilibru economic și finanțe publice sustenabile.

Credibilitatea planului este întărită de alinierea la cerințele UE, iar implementarea va fi cheia. Dacă este dus la capăt, România ar putea ieși din această perioadă de ajustare pe o fundație mai solidă: deficite în scădere, inflație sub control și o economie pregătită să accelereze cu sprijinul fondurilor europene.