Screenshot X
Într-un deșert din nordul Chinei, un ocean de panouri solare albastre acoperă nisipul, urmând relieful dunelor ca niște valuri, simbol al tranziției energetice în pas forțat a gigantului asiatic, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.
„Înainte, aici nu era nimic (…) era complet pustiu”, își amintește Chang Yongfei, originar din regiunea Mongolia Interioară, care lucra anterior în sectorul cărbunelui, un pilon istoric al economiei regiunii.
La 700 km de Beijing, aceste sute de mii de panouri reprezintă simbolul tranziției energetice a Chinei, primul emitent mondial de gaze cu efect de seră.
Liderul Xi Jinping s-a angajat miercuri să reducă emisiile nete ale țării cu 7-10% până în 2035, într-un discurs video la un summit special al ONU la New York.
Instalațiile solare din deșerturi și zone aride sunt un element cheie al acestei strategii: între 2022 și 2030, trebuie instalată o capacitate electrică de trei ori mai mare decât cea totală a Franței, potrivit unui document de planificare.
Imaginile satelitare analizate de AFP confirmă o dezvoltare fulminantă a energiei fotovoltaice în marile deșerturi chineze în ultimii zece ani.
La Ordos, în deșertul Kubuqi, unde s-a deplasat o echipă AFP, peste 100 km² de nisip au fost acoperiți cu panouri solare, adică suprafața orașului Paris.
For decades, China has worked to combat desertification.
In north China’s Inner Mongolia Autonomous Region, innovative solutions like the “Photovoltaic Great Wall”, a barrier of solar panels protecting the Yellow River from the Kubuqi Desert, are being deployed. Pioneering… pic.twitter.com/hh9rAb53oy
— Chinese Mission to UN (@Chinamission2un) August 13, 2025
Dar această alegere ridică numeroase provocări: furtunile de nisip pot deteriora instalațiile, iar temperaturile prea ridicate reduc eficiența celulelor.
În plus, acumularea de nisip pe panouri necesită o cantitate considerabilă de apă pentru curățarea acestora, în zone deja aride.
Pentru a remedia aceste dificultăți, panourile utilizate în Kubuqi sunt echipate cu ventilatoare capabile să se curățe automat și utilizează o tehnologie care permite captarea luminii reflectate de nisip, potrivit mass-media oficială.
Atracție turistică
Distanța dintre deșerturi și centrele de consum reprezintă un alt obstacol în calea dezvoltării acestor proiecte.
Centralele solare din Kubuqi au ca scop alimentarea provinciilor Beijing, Tianjin sau Hebei, situate la sute de kilometri sud.
Există un risc real de „congestionare a liniilor de transport”, notează David Fishman, asociat principal al companiei de consultanță Lantau Group.
Din acest motiv, mai multe provincii, printre care Mongolia Interioară, „restricționează aprobarea de noi proiecte”, adaugă el.
Aceste proiecte trebuie să facă față și dezvoltării turismului, care a explodat în deșertul Kubuqi, stimulat de videoclipurile cu expediții cu quad-uri sau plimbări cu cămile.
La volanul 4×4-ului său, Chang Yongfei, fostul miner, se bazează astăzi pe această activitate pentru a-și câștiga existența.
Cabanele sale cu vedere panoramică în mijlocul dunelor, la câțiva pași de parcul solar, fac furori pe rețelele de socializare.
„Această tranziție (energetică) a fost foarte bună pentru regiune”, subliniază acest tată de 46 de ani, mărturisind totuși că este „foarte îngrijorat” că parcul solar va înghiți întreaga deșert și, odată cu el, vadul turistic.
„Dar am încredere că guvernul ne va lăsa o mică parte”, adaugă el.
Menținerea cărbunelui
Alte voci subliniază că dezvoltarea masivă a energiei solare nu a însemnat abandonarea cărbunelui, în special în Mongolia Interioară.
China a pus în funcțiune în prima jumătate a anului 2025 noi capacități de producție de energie electrică pe bază de cărbune, nemaiîntâlnite din 2016, potrivit unui raport al Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA) și al Global Energy Monitor (GEM).
În jurul Kubuqi, camioanele înnegrite de funingine, trenurile interminabile pline cu cărbune și coșurile de fum mari sunt dovada vigorii acestei industrii.
Atâta timp cât cărbunele „continuă să joace un rol în sistemul energetic chinez, acesta constituie de fapt un obstacol structural în calea expansiunii energiei eoliene și solare”, scria în iunie ONG-ul Greenpeace.
Amplasarea unor vaste câmpuri solare în deșert ridică în cele din urmă întrebări cu privire la impactul lor asupra climei, notează Zhengyao Lu, cercetător la Universitatea din Lund.
Potrivit modelelor sale, absorbția căldurii de către suprafețe întunecate extinse poate modifica fluxurile atmosferice și poate avea „efecte secundare negative, de exemplu o reducere a precipitațiilor” în alte regiuni.
În loc să acopere cea mai mare suprafață posibilă cu panouri solare, el recomandă o „dezvoltare mai inteligentă, localizată și organizată, care să combine producția de energie cu conservarea ecologică”.
Dar riscurile energiei solare „rămân minore în comparație cu pericolele menținerii emisiilor de gaze cu efect de seră”, concluzionează el.
