Sursa foto: Pexels
Estimările pentru producţia de vin a României din 2025 indică un total de 4,1 milioane de hectolitri, cu 29% mai mult decât în 2024, când au fost produşi 3,1 milioane de hectolitri, şi cu 3% peste media ultimilor cinci ani, conform raportului anual al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV), analizat de Wines of Romania și citat de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“Deşi primăvara a fost marcată de geruri târzii, urmate de episoade de grindină şi o vară secetoasă în anumite zone, România a beneficiat de o toamnă excelentă, cu diferenţe de peste 10 grade C între zi şi noapte, dar şi cu ploi înainte de recoltă, condiţii care au contribuit la struguri de calitate în mare parte din ţară”, se menţionează într-un comunicat al platformei dedicate vinurilor autohtone.
Raportul OIV menţionează că producţia globală de vin a înregistrat în 2025 un avans de 3%, fapt ce marchează doar o recuperare modestă, după recolta extrem de slabă din 2024. Volumul total estimat pentru 2025 este de 232 de milioane de hectolitri, cu 5% sub media ultimilor cinci ani, România numărându-se printre puţinele ţări care înregistrează o creştere semnificativă, după un 2024 extrem de secetos şi afectat de fenomene meteorologice severe.
Primele cifre pentru Uniunea Europeană indică o creştere de 2% a producţiei, până la 14 milioane de hectolitri, un nivel ce rămâne însă cu 8% sub media pe cinci ani. Franţa se confruntă cu încă un an dificil, producţia sa fiind cu 1% mai mică decât cea de anul trecut, când a înregistrat cea mai scăzută producţie din 1957 până în prezent. În schimb, Italia a înregistrat o creştere de 8%, ajungând la 47,4 milioane de hectolitri, cu 2% peste media ultimilor cinci ani. În ciuda semnelor timide de revenire din 2024, producţia Spaniei rămâne mică – 29,4 milioane de hectolitri, cu 6% mai puţin decât anul trecut, marcând astfel al treilea an consecutiv mult sub nivelul de 35-40 de milioane de hectolitri din 2020-2022.
În Europa, creşteri procentuale mai mari decât ale României se regăsesc doar în ţări cu producţie foarte mică şi cu variaţii anuale mari: Slovenia (+64%, 0,8 milioane hl) şi Cipru (+31%, aproximativ 0,1 milioane hl). Austria (+17%) şi Croaţia (+21%) depăşesc, de asemenea, media pe cinci ani, cu 6%, respectiv 4%.
“În condiţiile în care modificările climatice afectează tot mai sever ţările producătoare de vin tradiţionale, iar defrişările de suprafeţe de viţă-de-vie continuă, mai ales în Franţa, se conturează tot mai clar o fereastră de care România ar putea profita. Documentând exporturile de vin din România, în perioada 2014-2024, se constată că, deşi valoarea acestora aproape s-a dublat, de la 22 la 42 milioane de dolari, volumele rămân în general constante, între 16 şi 20 de milioane de litri. Pe de o parte vorbim despre inflaţie, iar pe de altă parte, despre faptul că România a început – timid, dar sigur – să exporte vinuri de top. Acestea atrag tot mai mulţi cunoscători şi pasionaţi, datorită raportului excelent dintre preţ şi calitate”, a declarat Marinela Ardelean, fondatoare Wines of Romania, citată în comunicat.
Aceasta a subliniat că, dincolo de vinul accesibil, de zi cu zi, România trebuie să demonstreze că oferă, în categoria 10-25 de euro, o calitate aparte, confirmată atât de critici de vin prestigioşi, cât şi de palmaresul obţinut la concursurile internaţionale.
Potrivit sursei citate, în contextul unei producţii globale încă sub nivelul mediei ultimilor ani, evoluţia vinului românesc din 2025 indică nu doar o revenire după un an agricol dificil, ci şi un potenţial real de consolidare pe pieţele externe. Calitatea tot mai ridicată a vinurilor, interesul crescut pentru soiurile autohtone şi rezultatele bune ale producătorilor români la nivel internaţional conturează premisele unei poziţionări mai puternice a României în industria globală a vinului în anii următori.
