Sursa foto: Pixabay
Confruntate cu cele mai mari prețuri ale gazelor înregistrate vreodată, fabricile de îngrășăminte din UE se închid, una după alta. Practic, din ce spun managerii lor, este mai eficient să importe fertilizatori decât să producă, cu atât mai mult cu cât, astfel, nici nu mai au grija plății taxelor de mediu cerute în Europa pentru producția chimică. Îngrășămintele sunt premisa agriculturii intensive în UE și a securității alimentare a europenilor.
În ultima săptămână, știrile negative din industria îngrășămintelor s-au succedat astfel:
Joi, 25 august, cea mai mare fabrică de îngrășăminte din Marea Britanie, CF Fertilisers UK, a declarat că va „opri temporar” producția la fabrica sa din Billingham. Alți doi mari producători de îngrășăminte din Polonia anunțaseră că vor întrerupe activitatea la începutul săptămânii.
Vineri, 26 august, Achema, din Lituania, anunță că întrerupe cu totul producția.
„Prețurile ridicate din punct de vedere istoric ale gazelor naturale afectează direct costul de producție. Prețurile îngrășămintelor noastre devin necompetitive în comparație cu produsele din Rusia și Statele Unite. Într-o astfel de situație de pe piață, majoritatea producătorilor occidentali de îngrășăminte azotate sunt nevoiți să își oprească fabricile, iar Achema nu face excepție”, a declarat Ramūnas Miliauskas, CEO al Achema, citat de Interfax.
Achema este singura companie din Lituania care produce îngrășăminte pe bază de azot – carbamidă, amoniu și nitrat de amoniu și calciu. În același timp, este cel mai mare consumator de gaze naturale din țară.
Tot vineri, Grupa Azoty (Polonia) a oprit complet producția de îngrășăminte azotate. Motivul a fost creșterea prețului la gazele naturale utilizate ca materie primă în producția acestora.
„Ne confruntăm cu prețuri istoric ridicate ale gazelor naturale pe piața europeană. În ultimele șase luni, cotația prețului a crescut de la 72 de euro pentru 1 MWh pe 22 februarie la 276 de euro pe 22 august 2022”, se arată în comunicatul de presă al Grupa Azoty.
În aprilie, Gazprom a oprit exportul de gaze naturale către Polonia din cauza refuzului de a plăti produsul în moneda rusă. În mai, guvernul Poloniei a reziliat contractul cu compania rusă, care trebuia să fie valabil până la sfârșitul anului 2022.
„Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei au dus la o creștere bruscă a prețului gazelor naturale pe piața europeană. Au contribuit și acțiunile autorităților poloneze care au pus de fapt industria lor în pragul distrugerii. Oprirea Grupa Azoty este doar un început al acestui proces, care poate duce la consecințe mult mai grave”, arată Fertilizer Daily, publicație de profil pe piața fertilizatorilor.
Luni, 29 august, Hortidaily.com anunță că producătorul norvegian de îngrășăminte, Yara, printre cei mai mari actori europeni din domeniu, a închis a doua dintre cele trei fabrici de amoniac ale sale. Purtătorul de cuvânt al companiei, Gijsbrecht Gunter, nu este încă sigur cu cât va fi redusă producția; acest lucru depinde de mai mulți factori. De asemenea, el nu dorește să facă speculații, deoarece este vorba de informații sensibile din punct de vedere al concurenței. Yara vrea acum să importe amoniac, care este mai ieftin decât să-l producă ea însăși.
Sectorul îngrășămintelor, care consumă multă energie, se numără printre primele industrii grele din Europa care și-au redus producția în contextul crizei energetice exacerbate de invazia Moscovei în Ucraina și de sancțiunile occidentale ulterioare asupra petrolului și gazelor naturale rusești – un ingredient necesar pentru îngrășămintele pe bază de azot.
„Producția, imposibilă”
Jacob Hansen, șeful principalului grup de lobby Fertilizers Europe, a declarant, pentru Politico, că prețurile în creștere ale gazului, despre care observatorii din industrie se tem că vor rămâne ridicate cel puțin până la sfârșitul anului, fac „imposibilă” menținerea producției.
Criza energetică este exacerbată de invazia Rusiei în Ucraina, în ciuda faptului că prețurile începuseră să crească de dinainte de acest război. Acum, prețul mediu pe bursele europene osciliează la valorile istorice de 2.500 – 3.000 de euro/MWh. Unele voci, cum ar fi și cea a premierului Rusiei, Dmitri Medvedev, văd prețurile și mai sus, la iarnă, avansându-se chiar halucinantul nivel de 5.000 de euro/MWh, adică de 25 de ori mai mare ca în 2021.
„Este o situație imposibilă în care să te afli. Pentru mine este evident că piața europeană a gazului este falimentară – nu funcționează”, a declarat Hansen. „Suntem relativ cel mai mare utilizator de gaz – așa că, dacă vedem durerea, durerea va veni și pentru alți oameni”.
Industria fertilizanților este printre cele mai mare consumatoare de gaz din UE, prin urmare, și cea mai expusă. Datele patronatului de profil arată o industrie relativ mică la nivel mondial, cu doar 9% din capacitățile globale, și foarte dependentă de importurile de gaz și chiar alți fertilizatori din spațiul ex-sovietic, cu Rusia în prim plan, și nordul Africii, adică exact țările bogate în gaz și unde această materie primă este ieftină. Până la 70% din costul îngrășămintelor reprezintă gaz, așa că fără gaz nu există îngrășăminte, iar fără îngrășăminte nu există agricultură intensivă. Cu industria europeană închisă sau în prag de închidere, unica soluție pentru agricultura europeană rămân importurile.
Situația în România
În România, ca în tot UE, industria chimică a îngrășămintelor este închisă. Combinatele din grupul InterAgro, al omului de afaceri Ioan Niculae, sunt în insolvență și/sau faliment, unele chiar în lichidare.
Azomureș, controlat de elvețienii Ameropa, a suspendat producția încă din decembrie, anul trecut, a repornit-o în aprilie, ca să o oprească iar în iulie.
Oficialii fabricii din Târgu-Mureș vorbesc, într-un răspuns pentru Economedia, despre „criză” și „securitate alimentară” și arată către Guvern ca, măcar în ultimele momente, să ia măsuri decisive.
„Aproape 50% din producția europeană de îngrășăminte este fie oprită temporar, fie funcționează cu rate de producție semnificativ reduse. Azomureș nu face exceptie in acest sens. Continuăm să păstrăm personalul nostru și avem un număr de activități de formare, competențe multiple, ambalare și livrare de îngrășăminte importate. Ne pregătim și pentru iarnă pentru a permite măsuri eficiente pentru toate scenariile… Seceta din Europa este cea mai gravă din ultimii 500 de ani și se așteaptă o scădere semnificativă a producției agricole. Securitatea alimentară ocupă o prioritate pe agenda europeană – prin urmare, producția continuă de îngrășăminte este esențială pentru Europa”, a declarat Harri Kiiski, director general al Azomureș.
Despre măsurile guvernamentale luate până acum, Azomureș spune că au făcut mai mult rău decât bine. Și mai spun ceva elvețienii: că trebuie economisire, adică un fel de raționalizare, a gazului, ca industriile românești să mai aibă cu ce să funcționeze și să continue să plătească salarii și taxe pentru angajați.
„Ordonanța (de plafonare a prețului gazului și electricității – n.r.) a înrăutățit prețurile la energie în mod similar cu ordonanța 114 în anii 2018-2019. Nu există stimulente pentru economisirea energiei pentru gospodării sau IMM-uri și limitează funcționarea mecanismului de piață liberă. Practic, ordonanța a obligat industria consumatoare de energie să se bazeze pe gaze importate, deoarece producția internă integrală a fost plafonată și subvenționată pentru gospodării și IMM-uri, împreună cu obligația de stocare. Cu toții trebuie să contribuim la programul de economisire a energiei – închiderea fabricilor nu este o măsură de economisire. Dacă România economisește 15% din consum, înseamnă deja 1,6 miliarde de metri cubi de gaz – suficient pentru a menține industriile în funcțiune”, mai afirmă directorul general.
România are un consum de circa 11 miliarde de metri cubi, din care industria acontează peste 50%. Când toate combinatele de îngrășăminte funcționau – acum 15 ani, doar acestea aveau un consum de 4 miliarde de metri cubi.