Sursa: Yury Asotov
| Dreamstime
China înăsprește controalele asupra exporturilor de pământuri rare pe fondul escaladării tensiunilor comerciale cu SUA. Aceste elementele, considerate resursa strategică a secolului XXI, devin astfel un joc politic pentru dominarea tehnologică, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul brokerului XTB România.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
China impune restricții drastice asupra exportului de metale rare și tehnologii conexe și marchează o escaladare a războiului comercial cu Statele Unite. Noile reglementări, care intră în vigoare la 1 decembrie, impun licențe de export chiar și pentru produsele care conțin cantități minime din aceste materiale cheie. Deși Beijingul prezintă această măsură ca fiind una de protejare a securității naționale, ea exercită o presiune suplimentară asupra lanțurilor de aprovizionare globale și asupra pieței tehnologice mondiale.
Metalele rare constau din 17 elemente chimice esențiale pentru tehnologiile moderne, de la semiconductori și magneți pentru motoare electrice, până la baterii pentru vehicule electrice. Chiar dacă aceste materiale nu sunt deosebit de rare în natură, extracția și prelucrarea lor sunt extrem de complexe și costisitoare.
China controlează aproximativ 70% din exploatarea minieră globală și până la 90% din capacitatea de prelucrare a acestor metale, ceea ce îi conferă o poziție dominantă pe piață.
Beijingul răspunde la măsurile SUA prin noi reglementări
Potrivit Ministerului Comerțului din China, noile reguli blochează exportul de pământuri rare și tehnologii legate de producția de semiconductori sau componente militare fără aprobarea corespunzătoare. Restricțiile se extind și la echipamentele utilizate în fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice, explică Radu Puiu.
Beijingul susține, însă, că aceste măsuri împiedică utilizarea acestor materiale în scopuri militare, dar comunică în mod clar poziția sa în contextul tensiunilor crescânde cu Washingtonul.
Experții spun că măsurile vizează sectorul tehnologic american, inclusiv companii precum Nvidia, AMD și TSMC, care se bazează pe pământuri rare pentru a produce cipuri și componente avansate utilizate, printre altele, în inteligența artificială și electronica de ultimă generație.
Impactul asupra industriei este major
Producția de semiconductori este una dintre cele mai afectate industrii, companii precum Nvidia, Apple, TSMC, Samsung și SK Hynix depinzând de pământurile rare pentru fabricarea cipurilor. Noile reguli pot întârzia extinderea fabricilor în afara Chinei și pot genera creșteri ale costurilor de producție.
Impactul se resimte și în sectoarele auto și energetic, unde aceste metale sunt esențiale pentru producerea magneților utilizați în motoarele electrice și pentru fabricarea bateriilor. Restricțiile la export riscă să ducă la creșterea prețurilor componentelor și la întârzieri în lansarea vehiculelor electrice sau în dezvoltarea proiectelor de turbine eoliene.
În plus, interdicțiile privind exporturile pentru uz militar scot în evidență preocuparea Chinei legată de utilizarea acestor resurse în competiția tehnologică și militară, mai ales în domenii precum inteligența artificială și sistemele avansate de armament, menționează analistul financiar al XTB România.
Rivalitatea globală ajunge la un nou nivel
Decizia Beijingului de a înăspri controlul asupra exporturilor de pământuri rare nu este doar o măsură de politică comercială, ci o manevră strategică în rivalitatea tehnologică globală. China semnalează deținerea unor elemente puternice de negociere față de SUA, folosindu-și dominația asupra materiilor prime strategice ca levier.
Ca răspuns la sancțiunile SUA care vizează industria semiconductorilor din China, în special în domeniul AI și al cipurilor avansate, Beijingul demonstrează că poate riposta în mod simetric prin restricționarea accesului la materiale vitale pentru producerea componentelor tehnologice cheie. Această mișcare geopolitică evidențiază modul în care controlul asupra pământurilor rare a devenit un element central al războiului comercial și al competiției strategice mai largi dintre puterile mondiale, subliniază Radu Puiu.
Ca urmare, țările occidentale sunt obligate să accelereze investițiile în diversificarea lanțului de aprovizionare și în dezvoltarea capacităților interne de prelucrare. Cu toate acestea, obținerea independenței față de monopolul Chinei va necesita timp și capital substanțial, ceea ce reprezintă un risc pe termen scurt pentru stabilitatea lanțurilor de aprovizionare globale.
Înăsprirea regulilor Chinei privind exportul de pământuri rare semnalează o schimbare crucială în competiția tehnologică și economică globală. Companiile și guvernele din întreaga lume trebuie să se pregătească pentru potențiale perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și pentru un control sporit al statului asupra resurselor strategice.
Imperativul pe termen lung va fi diversificarea surselor de aprovizionare și promovarea tehnologiilor alternative pentru a reduce dependența globală de China, sporind în cele din urmă reziliența în sectoarele critice pentru securitate și creștere economică, mai adaugă Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
