Banca Mondială: Creșterea economică potențială a României poate ajunge la 5,2% până în 2030, cea mai ridicată din ultimul deceniu. Care sunt condițiile?

În perioada 2022-2030, creșterea economică potențială a României poate ajunge, în medie, la 5,2%, cea mai mare dintre cele patru țări analizate în cel mai recent raport al Băncii Mondiale, Raportul Economic Periodic. Această creștere poate fi cea mai ridicată din ultimul deceniu, arată analiza care se concentrează pe România, Bulgaria, Croația și Polonia. Condiții:  îmbunătățirea participării pe piața muncii, integrarea forței de muncă migratoare, eficientizarea instituțiilor și îmbunătățirea rezultatelor din educație, spun experții BM. Deocamdată, însă, românii se descurcă greu, arată același raport: în toamna anului 2021, aproape jumătate (47%) dintre gospodăriile din România au declarat dificultăți sporite în a se descurca la sfârșit de lună comparativ cu nivelul de dinaintea crizei pandemice (februarie 2020).

Potrivit unui nou raport al Băncii Mondiale, reformele susținute de investiții în infrastructura ecologică și digitală și în capitalul uman pot stimula și chiar dubla potențialul de creștere în unele state membre ale UE până în 2030.

Cel mai recent raport economic periodic al Uniunii Europene – Living Up to Potential in the Wake of Adverse Shocks – trece în revistă modul în care unele state membre ale UE pot traversa perioade economice turbulente pentru a promova creșterea și incluziunea pe termen lung în urma unei pandemii, a unui conflict în curs de desfășurare în regiune și a unei crize a costului vieții.

„Două șocuri consecutive, în succesiune rapidă, riscă să îngreuneze redresarea UE”, a declarat Gallina Vincelette, director regional pentru Țările Uniunii Europene, Banca Mondială. „Pandemia a diminuat bugetele naționale, în timp ce contextul războiului din Ucraina a exacerbat provocările, iar guvernele se confruntă cu inflație ridicată, creștere economică scăzută și o criză a costului vieții care îi afectează puternic pe cei mai vulnerabili. Dar în fața adversității se află oportunitatea. Instituții mai eficiente și o guvernare mai bună pentru a implementa reforme dificile și pentru a asigura o creștere economică verde, rezilientă și incluzivă sunt soluția zilei”, a adăugat aceasta.

Raportul arată că o bună parte din economiile statelor membre ale UE a revenit la niveluri de creștere pre-pandemică, dar într-un ritm inegal. După ce s-a contractat cu 5,9% în 2020, creșterea economică a UE27 și-a revenit în 2021, aceasta fiind cea mai puternică redresare post-recesiune de până acum, din regiune. Acest lucru a fost determinat, în mare parte, de o relaxare a restricțiilor împotriva COVID-19, ce a încurajat creșterea cererii agregate, în timp ce sprijinul politic fără precedent, adaptarea sporită și rata ridicată a vaccinării au susținut redresarea, consideră reprezentanții BM. Raportul recomandă guvernelor să fructifice această redresare economică încurajatoare. În acest context, reformele sprijinite de Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) ale statelor membre ale UE oferă țărilor un punct de plecare foarte bun pentru a răspunde factorilor ce constrâng creșterea economică.

„Afectarea piețelor forței de muncă, înăsprirea condițiilor de creditare, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și încetinirea inovației demonstrează cum o criză poate inversa progresele în materie de venituri din ultimii ani”, a adăugat Vincelette. „Provocările actuale pot fi rezolvate, dacă țările investesc prudent, acordă prioritate învățării pe tot parcursul vieții și îndepărtează barierele din calea intrării firmelor pe piață și a comerțului, încurajând în același timp concurența. O atenție sporită acordată tranziției verzi oferă, de asemenea, o oportunitate excelentă pentru statele membre ale UE de a decupla creșterea economică de degradarea mediului și de a plasa țările pe traiectoria dezvoltarii economice sustenabile”, spune reprezentanta Băncii Mondiale.

Raportul constată că, pe termen lung, investiții mai ridicate, împreună cu reforme, cum ar fi îmbunătățirea participării pe piața muncii, integrarea lucrătorilor migranți, consolidarea instituțiilor și îmbunătățirea rezultatelor educaționale pot crește potențialul economic.

Dacă aceste reforme sunt implementate, analiștii BM consideră că avansul economic potențial până la sfârșitul acestui deceniu (2022-2030) în Polonia și România ar putea depăși semnificativ dinamica deceniulului precedent, în timp ce Bulgaria și Croația ar putea beneficia de o creștere dublată față de scenariul de bază actual.

Aceste reforme ar putea propulsa creșterea economică potențială medie în perioada 2022-2030 la 4,6% în Bulgaria, 3,5% în Croația, 4% în Polonia și 5,2% în România. Asumarea unor reforme ambițioase ar pune aceste state membre ale UE pe calea către o convergență mai rapidă cu nivelul mediu al venitului pe cap de locuitor al UE și ar compensa efectele negative ale pandemiei și războiului, arată datele BM.

Conform unui raport de la început de iunie, Banca Mondială estimează că economia României va crește cu 2,9% în 2022, o prognoză revizuită în sus față de estimarea de numai 1,9% din aprilie a instituției financiare internaționale. Comparativ cu estimarea din ianuarie, prognoza de acum este în continuare mai pesimistă, la începutul anului, înainte de declanșarea războiului din Ucraina, instituția estimând o creștere de 4,1% pentru România în acest an.

Pentru 2023, Banca Mondială a înrăutățit estimarea privind creşterea economiei româneşti, la 3,7%, de la nivelul de la 4,1% estimat în primăvară. Și pentru 2024, prognoza este mai pesimistă, de creștere de 3,9%, comparativ cu estimarea de 4,3% din aprilie.

Mai amintim, în acest context cu date regionale, că statistica publicată în martie de Eurostat arată că anul trecut România se afla în aceeași categorie cu Polonia, Ungaria, Portugalia și Letonia în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor (valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard – PPS). În aceste țări, indicatorul menționat este cu mai puțin de 30% mai mic decât media UE În aceste țări, indicatorul menționat este cu mai puțin de 30% mai mic decât media UEDespre convergență și economia României în UE mai multe AICI

Din cel mai recent raport al Băncii Mondiale:

• În ciuda redresării economice, multe gospodării se confruntă în continuare cu venituri mai mici decât înainte de pandemie. Într-un subgrup de țări cu sondaje de răspuns rapid efectuate în timpul pandemie , gospodăriile au continuat să raporteze scăderi substanțiale ale veniturilor, deși, în timp, mai puține gospodării au raportat scăderea veniturilor.  Până la cel de-al patrulea val al pandemiei – spre sfârșitul anului 2021 – 12,3%dintre gospodării din Bulgaria, 14,2% din Croația și 17,7% din România au raportat venituri mai mici în comparație cu înainte de pandemie. Deși, în comparație cu valurile anterioare ale crizei, scăderile de venituri au fost în general de o amploare mai mică, o parte substanțială a gospodăriilor raportează o scădere mai mare de 20% în veniturile lor, în comparație cu 2019: 7,7% dintre bulgarii, 9,9 la sută dintre croați și 5,3% dintre gospodării din România
• În toamna anului 2021, aproape jumătate (47%) dintre gospodăriile din România au declarat dificultăți sporite în a se descurca la sfârșit de lună comparativ cu nivelul de dinaintea crizei (februarie 2020), cu o proporție chiar mai mare (54) dintre cele mai sărace 40% dintre gospodării care se confruntă cu dificultăți financiare. Proporția este comparabilă în Bulgaria și Croația.
• Războiul afectează țările UE selectate – Polonia, România, Bulgaria și Croația – pe mai multe linii, inclusiv criza umanitară, creșterile prețurilor la produsele de bază și efectele comerciale secundare. Ca urmare, perspectivele de creștere au fost ajustate în jos pentru a reflecta impactul războiului.
• Țările selectate sunt afectate de creșterea prețurilor la materiile prime, în special la petrol și gaze.Dependența de importurile de gaze naturale este cea mai mare în Bulgaria și Polonia. De asemenea, cele două țări se bazează într-o măsură mai mare, peste media UE, de importurile de gaze rusești pentru a-și acoperi nevoile de consum de energie. Suspendarea livrărilor de gaze din Rusia către Bulgaria și Polonia la sfârșitul lunii aprilie a accelerat eforturile de identificare a surse alternative. Toate cele patru țări caută în mod activ surse alternative de aprovizionare cu gaze și energie, cu România are opțiunea de a utiliza zăcămintele de gaze interne mai mature, explorând în același timp noi surse de gaze onshore și câmpuri offshore în Marea Neagră pe termen mediu.

Proiecții privind sărăcia: