Banca Mondială estimează că economia României va crește cu 2,9% în 2022, o prognoză revizuită în sus față de estimarea de numai 1,9% din aprilie a instituției financiare internaționale, arată cel mai recent raport „Global Economic Prospects”, lansat marți.
Comparativ cu estimarea din ianuarie, prognoza de acum este în continuare mai pesimistă, la începutul anului, înainte de declanșarea războiului din Ucraina, instituția estimând o creștere de 4,1% pentru România în acest an.
Pentru 2023, Banca Mondială a înrăutățit estimarea privind creşterea economiei româneşti, la 3,7%, de la nivelul de la 4,1% estimat în primăvară. Și pentru 2024, prognoza este mai pesimistă, de creștere de 3,9%, comparativ cu estimarea de 4,3% din aprilie.
Economia globală își va încetini creșterea la 2,9% în acest an, de la 5,7% în 2021, estimează Banca Mondială, în cel mai nou raport, Global Economic Prospects. Instituția financiară internațională a revizuit în jos aceste date după ce în ianuarie se aștepta la o creștere economică globală de 4,1% în 2022.
Banca se așteaptă ca avansul economic să se situeze în jurul acestui ritm în perioada 2023-2024, deoarece războiul din Ucraina perturbă activitatea, investițiile și comerțul pe termen scurt, cererea reținută se estompează și sprijinul fiscal și monetar este retras. Ca urmare a pagubelor cauzate de pandemie și război, nivelul venitului pe cap de locuitor în economiile în curs de dezvoltare va fi în acest an cu aproape 5% sub tendința de dinainte de pandemie.
Banca Mondială estimează că invazia rusă din Ucraina a agravat pagubele cauzate de pandemia de COVID-19 și a amplificat încetinirea economiei globale, care intră în ceea ce ar putea deveni o perioadă prelungită de creștere slabă și inflație ridicat. Acest lucru crește riscul de stagflație, cu consecințe potențial dăunătoare pentru economiile cu venituri medii și mici deopotrivă, arată instituția financiară internațională.
Banca Mondială estimează că economia Ucrainei se va contracta cu aproximativ 45% în 2022, în timp ce economia Rusiei se va contracta cu 8,9% în 2022, reflectând o scădere bruscă a cererii interne și scăderea exporturilor. Se preconizează că PIB-ul rusesc va continua să se contracte în 2023, cu 2 procente, deoarece impactul embargoului parțial asupra exporturilor de petrol ale Rusiei către UE reduce exporturile nete. Pe lângă Rusia și Ucraina, se preconizează că alte patru economii din ECA vor înregistra o contracție în acest an – Belarus, Republica Kârgâzstan, Moldova și Tadjikistan – în timp ce majoritatea celorlalte economii vor înregistra o decelerare puternică a creșterii.
„Războiul din Ucraina, blocajele din China, întreruperile lanțului de aprovizionare și riscul de stagflație lovesc creșterea. Pentru multe țări, recesiunea va fi greu de evitat”, a declarat David Malpass, președintele Grupului Băncii Mondiale. „Piețele așteaptă cu nerăbdare, așa că este urgent să încurajăm producția și să evităm restricțiile comerciale. Sunt necesare schimbări în politica fiscală, monetară, climatică și a datoriilor pentru a contracara alocarea greșită a capitalului și inegalitatea.”