ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale
Pe scurt
Expansiune HoReCa: Restaurante, cafenele, cofetării și food-hall-uri se extind în România, aducând noi concepte în marile orașe.
Francize: Lanțuri precum 5 to go și Dulcinella își extind rețelele prin francize.
Piață profitabilă și în creștere: Sectorul restaurantelor din România se bucură de profitabilitate ridicată, mai puțină concurență și o cerere în creștere.
Food-hall-uri emergente: Operatorii introduc concepte de food-hall-uri, promițând experiențe culinare completate de spații sociale.
Proprietari de restaurante și fast-food-uri, cafenele și cofetării și, mai nou, “food-hall-uri” au anunțat extinderi pe piața din România în acest început de an. Se conturează și o tendință, conform specialiștilor care urmăresc sectorul: unele concepte din București se extind în marile orașe din țară, iar restaurantele de succes din provincie încep să deschidă locații în Capitală. Economedia face o radiografie a celor mai recente anunțuri și vă prezintă trendurile în acest sector HoReCa, unul dintre cele mai sensibile la schimbările din economie.
În urmă cu doar câteva zile, Andrei Popescu, care a condus din 2021 până în 2024 Freshful, afacerea eMAG de livrare de produse alimentare, anunța că intră în HoReCa și deschide un restaurant de tip deli, unde chef va fi Cristina Mălai.
Este doar unul dintre cele mai recente anunțuri care aduc jucători noi sau extinderi pe acest segment de piață.
La rândul său, lanțul românesc de cafenele 5 to go a anunțat tot în această lună că lansează un nou model de franciză, „la cheie”, care folosește rulote pentru a livra cafea. Conceptul „Espresso” va fi mai accesibil și mai flexibil, având un format mobil și un cost mai redus decât conceptul clasic de franciză al brandului, în spații comerciale mici, precum la parterul blocului sau chiar în containere.
Sursa foto: 5 to go/ Facebook
De altfel, francizele se extind: Dulcinella România, rețea românească de cofetării și patiserii cu rădăcini basarabene, vizează să ajungă până la final de 2026 la 100 de locații, dintre care peste 80% în sistem de francizare sau operare, potrivit unui anunț transmis de companie. Operatorii estimează că circa 60% din cifra de afaceri a rețelei va reprezenta venituri din locații francizate sau în operare și în următorii 5-7 ani se așteaptă la o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro anual.
Lanțul de fast-food Dristor Kebap, celebru în București, iese pentru prima dată cu un restaurant în afara Capitalei, potrivit Observatorului Prahovean. Dristor Kebap a inaugurat, începând cu 1 martie 2025, un restaurant în Prahova Value Centre din Ploiești. Aceasta este prima unitate deschisă în afara Capitalei.
Jucătorii străini testează piața din România
De asemenea, celebrul lanț american de restaurante fast-food Wendy’s deschide primul restaurant din România pe 24 aprilie. Acesta va fi situat în Mega Mall București. „Am remarcat o cerere ridicată din partea consumatorilor români pentru Wendy’s”, a declarat cu ocazia anunțului John Chayka, CEO al JKC Capital, partenerul de franciză care deține și operează restaurantul Wendy’s din Mega Mall.
Și alți jucători din afara țării se pregătesc să deschidă unități noi în România. Un lanț de cafenele din Serbia a obținut recent finanțare de la un fond de investiții bulgar și se pregătește să intre pe piața locală, pentru a concura cu jucători ca 5 to go, Ted’s Coffee, Ganesha, Meron sau Starbucks. Kafeterija este unul dintre cele mai importante lanțuri de cafenele de specialitate din Serbia și a primit finanțare de capital de creștere de la BlackPeak Capital, conform startupcafe.ro.
Cum evoluează piața pe acest sector? Cum arată cererea pentru genul acesta de spații? Dar prețurile? Dă câteva indicii pentru Economedia Simina Niculita Director, Partener, Retail Agency la compania de consultanță imobiliar Colliers.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“Concurența nu este încă atât de puternică încât să reducă drastic marjele de profit”
Sursa foto: Colliers
“Dacă lăsăm la o parte părerile subiective și ne uităm la date concrete, statisticile Eurostat arată că România ocupă locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce privește profitabilitatea în sectorul „restaurante și servicii alimentare mobile”. Cu alte cuvinte, restaurantele și food truck-urile din România funcționează într-un context în care concurența nu este încă atât de puternică încât să reducă drastic marjele de profit”, spune Niculița.
Aceasta menționează că situația s-ar putea schimba în viitor, pe măsură ce economia locală se maturizează și puterea de cumpărare crește. “O dată cu aceste schimbări, este de așteptat ca piața să devină mai competitivă și să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale din domeniul restaurantelor și cofetăriilor”, menționează Niculița.
Aceasta subliniază că sectorul restaurantelor și al alimentației publice este printre cele mai sensibile la schimbările din economie.
“Oamenii merg mai des la restaurant sau comandă mâncare atunci când au venituri disponibile mai mari – adică în perioade de creștere economică și inflație mai redusă.
“Având în vedere incertitudinile din economie și posibilele modificări de taxe și impozite, este posibil ca unii operatori să fie mai prudenți în următoarea perioadă. Cu toate acestea, cum în prezent performanțele din acest sector sunt foarte bune, ne așteptăm ca majoritatea restaurantelor să continue să se extindă în orașele unde sunt deja prezente și, totodată, să pătrundă și pe piețele din alte orașe. Vedem deja tendința ca unele concepte din București să se extindă în marile orașe din țară, iar restaurantele de succes din provincie să deschidă locații în Capitală”, spune Niculița.
Interesul operatorilor rămâne ridicat pentru centrele comerciale, locațiile stradale bine poziționate și formatele de tip „drive-in”. Cum primele food hall-uri sunt deja în dezvoltare, și acestea vor deveni opțiuni tot mai interesante pentru extindere. “În plus, urmează să intre pe piață și branduri noi, în special prin parteneriate de tip franciză. Succesul lor va depinde de cât de bine reușesc să se adapteze la piața locală și la preferințele consumatorilor din România”, menționează Niculița.
Vin și “food-hall-urile”
Conceptul autohton Piața 9, foarte popular în Oradea, se extinde și în București, pe Calea Victoriei, în locul unei foste unități Starbucks. Acesta este un food hall care îmbină produse create local cu experiența servirii mesei într-un ambient “chic”.
“Cu ambiția de a ne extinde la nivel național în următorii 5 ani, ne bucurăm că deschidem prima locație în București”, spun fondatorii food-hall-ului orădean, într-un anunț în care caută manager de locație pentru Capitală.
De asemenea, One United Properties, un dezvoltator imobiliar controlat de Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu, împreună cu Tomcat Hospitality, companie cu experiență în domeniul HoReCa din România, au anunțat că vor deschide în cadrul One Gallery food hall-ul Marketta. Inaugurarea este estimată pentru al treilea trimestru al anului. Cu o suprafață de 6.000 mp spații interioare și exterioare, Marketta Food Hall va include restaurante, terase cu peste 2.000 locuri, spații de co-working, un bar pentru membri, 500 de locuri de parcare și altele.
Sursa foto: One United Properties
În ceea ce privește zona food hall-urilor, România este încă în urma altor țări europene, unde astfel de spații au devenit foarte populare în ultimii zece ani, spune specialistul Colliers.
“Este doar o chestiune de timp până când vom vedea și la noi mai multe proiecte de acest gen. Aceste spații au nevoie de zone ușor accesibile, de suprafețe mari și de un flux constant de vizitatori, ceea ce le face potrivite pentru centre comerciale sau zone turistice importante. Food hall-urile nu oferă doar mâncare, ci creează o experiență completă. Ele devin spații de socializare și de evenimente, atrăgând oameni prin diversitatea bucătăriilor, atmosfera relaxată și activitățile organizate. Practic, sunt gândite ca niște festivaluri de stradă deschise zilnic”, completează Niculița, pentru Economedia.
Aceasta explică că, în general, aceste spații sunt administrate de un operator principal care gestionează zonele comune și barurile. Restaurantele din interior sunt operate de antreprenori specializați care închiriază spații și își desfășoară activitatea independent. Este un model care începe să prindă contur și în România și care ar putea deveni tot mai prezent în anii următori, pe măsură ce cererea pentru experiențe culinare variate și de calitate continuă să crească.
“În general, food hall-urile apar mai ales în orașele mari, unde există un flux mare de pietoni – fie localnici, fie turiști. Totuși, de cele mai multe ori, direcția pieței este influențată de disponibilitatea unui spațiu potrivit și de nivelul chiriei. Aceste concepte sunt adesea amenajate în clădiri istorice renovate sau în zone incluse într-un proiect mai amplu de dezvoltare urbană – cum sunt fostele platforme industriale care se transformă în spații deschise comunității. Pentru ca un food hall să aibă succes, contează foarte mult ideea din spatele lui, designul, calitatea operatorilor și modul în care este poziționat. Toate acestea contribuie la atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori”, adaugă Niculița.
De obicei, o locație centrală ajută datorită accesului facil, atât pentru locuitori, cât și pentru turiști. Totuși, există exemple în capitale europene unde food hall-uri deschise în zone mai retrase au devenit adevărate destinații.
“În București și în celelalte orașe mari din țară, vedem deja tot mai multe restaurante deschise în zone apropiate de centru care au succes. Probabil că în următorii 2-3 ani vom vedea și concepte de tip food hall dezvoltate aici. Însă pentru ca acestea să funcționeze, este nevoie de deschidere și flexibilitate din partea proprietarilor spațiilor. Asta pentru că operatorii acestor concepte vor avea nevoie de timp să înțeleagă specificul local și să se adapteze la cerințele pieței din România“, subliniază Niculița.