Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
O depreciere a leului vine cu efecte negative puternice pentru numeroase persoane, precum românii care au credite sau chirii în euro, dar și pentru statul român care va rambursa împrumuturi în euro mai scumpe. Dar impactul îl va resimți toată populația, prin inflație, deoarece România importă o mare parte din ce consumă, iar toate aceste bunuri se plătesc în euro, așa că ele vor fi mai scumpe.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Cursul euro/leu a fost pentru câțiva ani o ancoră puternică de stabilitate, iar BNR a intervenit pentru a menține euro sub 5 lei. Însă presiunile fiscal-bugetare, la care se adaugă instabilitatea politică și riscul alegerii unui președinte extremist au pus presiune extraordinară pe curs. Drept urmare, Banca Națională ar trebui să scoată prea mulți bani din rezerve pentru a-l mai menține la același nivel.
Amintim că cursul oficial al euro a trecut oficial de 5 lei și a ajuns la un nivel istoric, marți. Acest prag nu a fost depășit nici măcar în perioada crizei pandemice din 2020, când economia României a intrat în recesiune. Pe piața interbancară acesta a ajuns aproape de 5,1 lei, iar unele casele de schimb valutar din Cluj ofereau euro la vânzare la 5,35 lei.
Presiunea pe moneda națională a început încă din dimineața zilei de luni și s-a intensificat după-amiază, pe măsură ce investitorii au încercat să scape de lei și să cumpere euro pentru a-și proteja depozitele.
Deprecierea puternică a leului, de marți, a avut loc în ciuda faptului că Banca Națională a României (BNR) a intervenit în piață ca să mențină cursul stabil după victoria lui George Simion în turul 1 al alegerilor prezidențiale. Fără o intervenție, leul s-ar fi depreciat și mai mult.
Cei mai mulți economiști și analiști văd acum euro peste 5 lei, iar mulți cred că euro se va stabiliza până în 5,1 lei, în timp ce alții pariază pe o devalorizare mai mare.
Erste, banca-mamă a BCR, este de părere că Banca Națională a României nu va mai lăsa moneda națională să se deprecieze dincolo de pragul 5,1 lei/euro, pe termen scurt, dar consideră că moneda națională se va mai deprecia în pași mici în anii următori.
Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank pentru România. ING își menține prognoza de final de an de 5,05 lei pe euro, deși unele depășiri mai apropiate de 5,10 sunt posibile pe termen scurt, a spus el.
În schimb, cea mai mare bancă din SUA. JPMorgan, pariază că leul românesc se va deprecia în raport cu euro, în urma victoriei lui George Simion în primul tur. Într-o notă recentă, banca schițase scenarii incluzând o devalorizare de 3-5% și o devalorizare de 15-20%. Acest lucru ar însemna că euro va ajunge 6 lei.
Cine suferă
Adrian Codirlașu, președinte CFA, explică pentru Economedia: „În contextul creșterii aversiunii la risc a investitorilor și a posibilelor retrageri de capital, era de așteptat ca și leul să se deprecieze. Banca Națională a semnalizat cu ceva timp în urmă faptul că va permite o flexibilitate mai ridicată a leului. Lăsând o flexibilitate mai mare a leului, practic cursul va semnaliza modificarea aversiunii la risc a investitorilor. Deocamdată, deprecierea este redusă, până în 1,5%. Însă dacă va continua, impactul va fi asupra puterii de cumpărare, care se reduce, și a majorării ratei inflației, în contextul în care România este țară net importatoare de bunuri”.
Astfel, o creștere puternică a monedei euro și o devalorizare a leului ar afecta mulți români și diverse sectoare economice.
De exemplu, românii și firmele care stau în chirie și plătesc în euro vor scoate mai mulți lei din buzunar.
Românii care plătesc au credite în euro vor plăti mai mulți lei pe ratele bancare.
Și firmele care plătesc credite în euro vor trebui așadar să ramburseze mai mulți lei, deci ele ar putea scumpi produsele sau serviciile pentru a compensa acest cost în plus.
Majoritatea românilor plătesc facturi – la cablu, la telefonie, la Netflix – în euro, așa că aceste servicii se vor scumpi, de facto.
Românii care călătoresc în afară, atât pentru business, cât și în vacanță, și schimbă lei în euro vor plăti mai mult.
La scară mai largă, România va rambursa împrumuturi în euro mai scumpe, iar dobânzile vor crește substanțial, ceea ce va pune probleme statului să plătească salarii, pensii și să facă alte cheltuieli necesare, cum ar fi cele pentru construcția de autostrăzi. Din totalul datoriei publice, estimată la peste 1.090 de miliarde de lei, o parte semnificativă — aproape 400 de miliarde — este denominată în euro.
Exportatorii români teoretic ar trebui să beneficieze pe termen scurt de devalorizarea euro, deoarece ei vor încasa mai mulți bani din bunurile pe care le vând afară la un preț fixat în euro. Totuși, pe termen lung, specialiștii precizează că inclusiv exportatorii vor suferi, deoarece două treimi din bunurilor produse și exportate din România sunt bazate pe materie primă sau componente importate.
O presiune importantă va fi asupra bunurilor de consum din România, care vor fi mai scumpe. România importă multe bunuri de consum, precum electronice, mașini, combustibili, materiale de construcții, inclusiv bunuri de consum alimentare, așa că acestea vor vedea o scumpire. În cazul agravării deprecierii leului în raport cu euro, aceasta va fi din ce în ce mai vizibilă și inflația va crește din nou.
Importatorii de tehnologie, utilaje și echipamente vor fi de asemenea afectați. Numeroase afaceri din sectorul productiv (fabrici, linii de asamblare), medical (spitale, clinici care au nevoie de aparatură performantă) sau IT (echipamente hardware, licențe software) depind de importuri pentru tehnologie, mașini, utilaje și echipamente specializate. Acestea sunt, de regulă, achiziționate în euro sau dolari, iar deprecierea leului crește direct costurile de achiziție, afectând planurile de investiții, modernizare și, implicit, competitivitatea pe termen lung.
Fermierii români, deși pot beneficia pe termen scurt la exportul produselor agricole denominate în euro, sunt puternic afectați de scumpirea inputurilor esențiale din import: semințe de calitate, pesticide, îngrășăminte, furaje, dar și utilaje agricole (tractoare, combine) și piese de schimb pentru acestea. Aceste costuri majorate pot eroda profitabilitatea și pot duce la prețuri mai mari pentru produsele agricole autohtone.
Sectorul transporturilor va fi de asemenea lovit. Companiile de transport rutier, feroviar, aerian sau naval se confruntă cu creșteri de costuri multiple: prețul carburanților (influențat de cotațiile internaționale în valută), achiziția de vehicule noi (camioane, autobuze, locomotive, aeronave – adesea plătite în euro), precum și piesele de schimb și serviciile de mentenanță, multe provenind din import. Aceste costuri suplimentare se pot reflecta în tarife mai mari pentru transportul de mărfuri, afectând întregul lanț de aprovizionare și prețurile finale ale multor bunuri, dar și în prețuri mai mari la biletele de călătorie pentru pasageri.
Industria farmaceutică și sistemul sanitar vor suporta de asemenea costuri mai mari. România importă o parte semnificativă a medicamentelor și a materialelor sanitare, precum și echipamente medicale de înaltă tehnologie. Deprecierea leului conduce la scumpirea acestora, punând presiune pe bugetele spitalelor (publice și private), ale farmaciilor și, în cele din urmă, pe pacienți, fie prin prețuri mai mari la medicamente și servicii medicale, fie prin dificultăți în asigurarea stocurilor necesare pentru anumite tratamente.
Industria prelucrătoare din România este dependentă de componente și subansamble din import. Multe fabrici din România, chiar și cele care produc pentru export, utilizează în procesul de producție materii prime, componente, subansamble sau ambalaje importate. Creșterea costului acestor inputuri, cauzată de deprecierea leului, reduce marjele de profit și poate afecta competitivitatea produselor românești pe piețele externe, chiar dacă încasările din exporturi în euro aduc teoretic mai mulți lei.
În sectorul energetic, investițiile în modernizarea capacităților de producție a energiei existente sau în dezvoltarea de noi proiecte, în special în domeniul energiei regenerabile (panouri fotovoltaice, turbine eoliene), depind în mare măsură de importul de tehnologie și echipamente specifice. Scumpirea acestora din cauza deprecierii leului poate încetini tranziția energetică și poate pune presiune suplimentară pe costurile de producție, reflectându-se în timp în prețul energiei pentru consumatori.
Persoanele care economisesc în lei pentru achiziții viitoare evaluate în euro vor fi de asemenea lovite. Românii care economisesc în lei pentru a cumpăra o locuință (ale cărei prețuri sunt adesea exprimate sau ancorate în euro), un autoturism nou din import sau pentru alte bunuri de folosință îndelungată evaluate în valută constată că puterea de cumpărare a economiilor lor scade. Suma în lei necesară pentru a atinge ținta în euro devine tot mai mare.
