Foto: Natee Jindakum / Dreamstime.com
România se îndepărtează accelerat de imaginea unei țări cu fiscalitate redusă, odată cu noile măsuri de creștere a taxelor anunțate de Guvern pentru perioada 2024-2026, arată o analiză Economedia. Modificările afectează în special impozitarea capitalului, iar potrivit consultanților fiscali și economiștilor, vor reduce considerabil competitivitatea fiscală a țării în regiune, mai ales în raport cu Bulgaria sau Ungaria, și vor aduce România mai aproape de media europeană la nivelul taxării totale — însă fără a beneficia de stabilitatea sau nivelul de dezvoltare al statelor din vestul UE.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
TVA: România urcă în clasamentul european, dar nu într-un sens favorabil
Una dintre cele mai vizibile modificări este creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, dar și majorarea cotei reduse de TVA de la cote de 5% și 9% la o cotă de 11%.
„Creșterea TVA redus de la 9% la 11% va afecta sectoarele cu expunere sensibilă – HoReCa, alimente, servicii sociale – iar combinația celor două creșteri fiscale poate pune o presiune în cascadă asupra prețurilor și inflației, și implicit asupra accesului populației la produse de bază. Mai mult, această măsură va afecta firmele mici din aceste domenii care se bazează pe preț competitiv și pe fidelizarea clienților. Din perspectivă europeană, România iese astfel din grupul țărilor cu TVA redus adaptat la nevoile sociale și intră în zona țărilor cu TVA mediu spre ridicat, fără ca în paralel să existe politici fiscale compensatorii”, avertizează Mihaela Mitroi, consultant fiscal cu experiență de peste 25 de ani în marile companii de consultanță.
Prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% România urcă jumătatea clasamentului în UE la cotele generale, afirmă Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe, PwC România. Însă majoritatea statelor membre aplică cel puţin una, două şi chiar trei cote reduse mai mici decât ale României.
„Prin renunţarea la ratele de 5%, respectiv 9% de TVA şi aplicarea uneia singure de 11%, ne alăturăm unui grup de numai trei state care au situaţii similar”, spune Ruxandra Târlescu.
Potrivit reprezentantei PwC, creşterea cotelor de TVA şi a accizelor va alimenta inflaţia şi va afecta negativ consumul, implicit şi veniturile companiilor.
Comparativ:
- Ungaria are cea mai mare cotă de TVA din UE – 27%
- Danemarca, Suedia – 25%
- Germania – 19%
- Bulgaria – 20%
- România – 21% (plus creșterea TVA redus la 11%)
Capitalul, din avantaj fiscal în vulnerabilitate
Cea mai amplă deteriorare a poziției României în clasamentele europene se înregistrează la impozitarea capitalului. În doar trei ani, impozitul pe dividende a crescut de la 5% (în 2022) la 16% (în 2026), aducând povara fiscală totală pentru antreprenori aproape de 30%, dacă se ia în calcul și impozitul pe profit. Practic, România va fi mult peste Bulgaria (10%).
„Pentru antreprenorii mici înseamnă un impact relevant. Practic, în doar trei ani, un antreprenor care trăia din dividende trece de la o povară fiscală de aproximativ 5% (anul 2022) la aproximativ 30% în 2026. Este o creștere de șase ori a fiscalității, fără ca statul să vină cu măsuri de compensare pentru cei afectați. Acești antreprenori, care sunt coloana vertebrală a economiei reale și creatorii de locuri de muncă, vor putea fi în situația în care să se reorienteze – fie închid, fie migrează în zona gri sau către alte jurisdicții”, atrage atenția Mihaela Mitroi, consultant fiscal.
Potrivit ei, a spune că 16% e o cotă „mică” în UE este,, o comparație nefericită dacă luăm în calcul maturitatea pieței, susținerea guvernamentală și protecția economică comparativ cu situația existentă în restul statelor europene. „România nu este Germania. Antreprenorii români nu au același acces la finanțare, nu au aceleași politici de garanții, nu au aceleași fonduri nerambursabile. Tocmai de aceea, măsurile fiscale trebuie calibrate nu doar pe buget, ci și pe capacitatea reală a mediului privat de a le suporta”, afirmă ea.
Gabriel Biriș, consultant fiscal, atrage atenția că efectul va fi migrarea companiilor mici către alte forme de organizare sau chiar către alte jurisdicții: „La SRL, sarcina fiscală totală ajunge la aproape 30%, în timp ce pe un PFA este de circa 14.400 de lei anual, pe același rezultat economic. Vom vedea o migrare masivă în zona de PFA, iar unii antreprenori vor alege să plece complet.”
Adrian Codirlașu, președinte CFA, afirmă că, prin majorarea taxelor pe capital, România deviază foarte mult față de Bulgaria, ceea ce creează riscul migrării de afaceri atât străine, cât și românești acolo.
„Este și lângă noi și mai este și percepută cu politică fiscală foarte stabilă. Asta înseamnă că va atrage și companii din România. Iar dacă va intra și în zona euro, cu atât mai mult va fi o țară stabilă și cu o cotă de impozitare foarte prietenoasă. Pe partea de impozitare de capital, România își pierde avantajul”, afirmă Codirlașu.
Bulgaria rămâne astfel lider regional la fiscalitate redusă, cu un sistem stabil și predictibil, atrăgând tot mai multe companii.
Și Gabriel Biriș confirmă că există riscul ca anumite modele de business să se schimbe și să se îndrepte către țări mai prietenoase cu impozitarea profitului.
În plus, impozitul minim pe cifra de afaceri și taxarea suplimentară a băncilor — de 4% pe cifra de afaceri — ridică fiscalitatea sectorului bancar din România la peste 40%, semnalează Biriș: „Este o taxare la ciupeală, fără predictibilitate, într-un context inflaționist sever.”
Munca: Sarcina fiscală rămâne ridicată
Deși Guvernul nu a operat modificări directe în taxarea muncii, România se menține printre campionii europeni la acest capitol. Rata totală de taxare a muncii este de 42,8% în România, din cauza contribuţiilor de asigurări, faţă de 34,3% în Polonia şi 40-41% în Ungaria, Cehia sau Slovacia, în cazul unui angajat singur şi fără copii în întreţinere, după cum amintește Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe, PwC România.
Singurul avantaj notabil al României rămâne cota unică de 10% pe venit, avertizează economiștii și consultanții. Dar și aceasta este contestată politic, existând presiuni pentru revenirea la 16%.
„România se apropie de media UE la nivelul fiscalității, cu aceste majorări de taxe. Salariile – deja suntem campioni la impozitarea salariilor, chiar dacă din fericire a fost evitată creșterea impozității asupra salariilor. Dar tot salariații sunt afectați, pentru că ei plătesc taxe de 42% pe salariu, peste care se adaugă și cota de TVA de 21%, așa că ei muncesc mai mult pentru stat ca până acum”, explică Adrian Codirlașu, președintele CFA România.
Reaccelerarea inflației și risc de recesiune
Pe lângă impactul fiscal direct, consultanții avertizează și asupra efectelor secundare ale politicilor fiscale: inflație ridicată, dobânzi mari, scăderea consumului și blocaje investiționale.
„Probabil suntem deja în recesiune. Avem șocul cauzat de alegerile prezidențiale, acum un șoc cauzat de taxe. Investitorii vor ezita să mai vină să investească în România. Cred că scenariul de bază este recesiunea, plus creșterile de prețuri”, punctează Codirlașu.
Și Gabriel Biriș confirmă că măsurile Guvernului sunt foarte inflaționiste.
„Avem un plus de 10% la accize. Acciza la combustibil se va transpune în toate prețurile. Ea se adaugă la și liberalizarea prețurilor la energie electrică. Și peste vine și creșterea de TVA. Cred că în august o să avem inflație de cel puțin 10%. Asta înseamnnă că dobânzile nu pot să scadă, dimpotrivă, ceea ce sufocă economia”, afirmă Biriș.
Pierdere a competitivității
În acest context, specialiștii avertizează că România riscă să piardă unele dintre singurele avantaje competitive rămase și se aliniază fiscal tot mai mult cu statele vest-europene, însă fără stabilitatea, infrastructura sau accesul la finanțare de care beneficiază acestea.
Ruxandra Târlescu, de la PwC România, confirmă că măsurile fiscale luate în regim de urgenţă pentru a diminua deficitul bugetar în 2025 se traduc într-o povară fiscală mai mare şi o pierdere a competitivităţii României în raport cu alte state din regiunea noastră geografică.
„Fiscalitatea redusă, alături de o forţă de muncă bine pregătită au reprezentat o lungă perioadă principalele atuuri ale ţării noastre atunci când era comparată cu alte destinaţii pentru investiţii. Ambele avantaje îşi pierd din importanţă, iar România va trebui să găsească alte stimulente pentru a rămâne interesantă pentru investitori si pentru a continua să crească economic şi să se dezvolte”, afirmă Târlescu.
Potrivit ei, prin aceste măsuri România este pe trendul de creştere a fiscalităţii, urcând spre media UE, deşi mai are de recuperat din decalajele economice.
„Dacă tendinţa se va păstra, această pierdere de atractivitate fiscală este posibil să fie prematură şi să afecteze climatul investiţional şi condiţiile de creştere economică”, a mai spus Ruxandra Târlescu.
În regiune, Bulgaria și Ungaria devin alternative tot mai atractive pentru antreprenori și investitori. În lipsa unor măsuri coerente de stimulare economică, fiscalitatea crescută riscă să accentueze migrarea capitalului și a afacerilor, exact într-un moment în care economia dă semne de stagnare.
Ce spune Guvernul
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, recunoaște că „există o diminuare a competitivității”, dar susține că măsurile sunt temporare, până la finalul lui 2026, și că România poate compensa prin atragerea de fonduri europene și reformarea birocrației: „Dacă ne pierdeam calificativul de investiții, am fi intrat într-o criză prelungită. Acum avem șansa să evităm acest scenariu.”
„În privința investițiilor, trebuie să regândim modul în care atragem investițiile, să nu mai așteptăm investitorii, să mergem să-i aducem în România, să avem o campanie foarte serioasă de promovare a investițiilor. Trebuie să tratăm investitorii complet diferit, dacă avem o propunere de investiții nu o putem lăsa în sertar 2-3-5 luni, să nu răspundem sau să răspundem inexact. Trebuie crescută eficiența de lucru a instituțiilor pentru atragerea investițiilor. Nu mai putem să neglijăm acești bani europeni pe care îi avem, despre care tot discutăm, iar absorbția este în continuare foarte mică, iar pe PNRR este îngrijorător de mică. Vom gândi programele europene altfel, nu să se blocheze în anul 3 sau 4, nu uitând jaloane în urmă”, a spus el.
| Țări | Impozit pe profit | TVA | Impozit pe dividende corporate / individual | Impozit pe venit |
| Austria | 23% | 20% | Rata de impozitare pe profit / 27,5% | 55% |
| Belgia | 25% | 21% | Rata de impozitare pe profit / în general exceptat | 50% |
| Bulgaria | 10% | 20% | Rata de impozitare pe profit / 10% | 10% |
| Croația | 18% (10% pentru companii cu venituri sub 1 milion euro) | 25% | Rata de impozitare pe profit / 12% | între 10% și 36%, în funcție de tipul de venit și de locul de reședință sau de reședința obișnuită în Croația a persoanei care beneficiază de venit. |
| Cipru | 12,5 | 19% | 20% / 20% | 35% |
| Cehia | 21% | 21% | Rata de impozitare pe profit | 23% |
| Danemarca | 22% | 25% | Rata de impozitare pe profit | Până la 52,07% (55,90% inclusiv taxa AM) |
| Estonia | 22% | 22% | NA / Rata de impozitare pe profit | 22% |
| Finlanda | 20% | 25,5% | Rata de impozitare pe profit / 30% sau 34% peste 30.000 de euro annual | Rezidenți: Cote progresive de impozitare până la aproximativ 55%
Nerezidenți: 35% |
| Franța | 25% | Impozitul pe cifra de afaceri: 20% | Rata de impozitare pe profit / 30%, la care se adaugă impozitul excepțional pe venit pentru persoanele cu venituri mari | 45, plus suprataxă și suprataxe sociale |
| Germania | Impozitul pe profit/suprataxa de solidaritate: 15,825%;
Impozit pe comerț: De la 8,75% la 20,3%, în funcție de locația unității comerciale. |
19% | Rata de impozitare pe profit / 25%, plus o suprataxă de solidaritate de 5,5% la impozitul plătit (în total 26,375% plus taxa bisericească, dacă este cazul) | 45, plus suprataxe |
| Grecia | 22% | 24% | Rata de impozitare pe profit / 15% | Rata marginală este de 44% |
| Ungaria | 9% | 27% | Rata de impozitare pe profit (9%) / Rata de impozit pe venit (15%), iar dacă nu sunt îndeplinite anumite condiții, se plătește, de asemenea, un impozit social suplimentar de 15,5% | 15% |
| Irlanda | Societate comercială: 12,5%
Societate necomercială: 25% |
23% | 33% | 40% |
| Italia | 24% | 22% | Rata de impozitare pe profit / Impozitare separate de 26% (în anumite cazuri se aplică rata de impozitare pe venit). | 43% |
| Letonia | 20% (plătibil numai la distribuirea profiturilor). | 21% | Rata de impozitare pe profit / 25,5% | 36% |
| Lituania | 16% | 21% | Rata de impozitare pe profit / 20% | 32% |
| Luxemburg | 23,87% pe o bază combinată (impozit pe profit, suprataxă de solidaritate și impozit municipal pe afaceri [orașul Luxemburg]) începând cu anul fiscal 2025 (anterior 24,94%) | 17% | Rata de impozitare pe profit / venit | 42%, plus 9% taxă de solidaritate |
| Malta | 35% | 18% | – | 35% |
| Olanda | 25,8% | 21% | Rata de impozitare pe profit / NA | 49,5% |
| Polonia | 19% | 23% | Rata de impozitare pe profit / Transferul de bunuri imobile: Se aplică rata de impozitare pe venit
Transferul de acțiuni: 19% |
32, plus 4% taxă de solidaritate pentru veniturile care depășesc 1 milion PLN |
| Portugalia | 20% | 23% | – | Rezidenți: Între 13% și 48%, la care se adaugă o suprataxă de solidaritate de 2,5% la venitul impozabil care depășește 80 000 EUR și de 5% la valoarea venitului impozabil care depășește 250 000 EUR. Se pot aplica cote speciale de impozitare pentru anumite tipuri de venituri.
Nerezidenți: De regulă, 25% pentru veniturile din muncă salariată / independentă și din pensii de origine portugheză. |
| România | 16%1 | 21% | 16% | 10% (fără contribuții sociale, de 10% și 25%, plus alte contribuții care duc impozitarea venitului din muncă la peste 42%) |
| Slovacia | 24% | 23% | Rata de impozitare pe profit / 19% | 25% |
| Slovenia | 22% | 22% | Rata de impozitare pe profit (19%) / 25% | 50% |
| Spania | 25% | 21% | Rata de impozitare pe profit / Rezidenți: 30%;
Nerezidenți: Câștigurile de capital generate ca urmare a unui transfer de active sunt impozitate la 19% |
Rezidenți: 47 (*);
Nerezidenți: 24 (**) (*) Aceasta este rata maximă progresivă a eșalonului de rețineri (impozitarea finală variază în funcție de regiunea autonomă în care este rezident contribuabilul; în unele dintre acestea, rata PIT principală ajunge la 54%). (**) 19% pentru rezidenții din alte state membre ale UE sau din țările SEE cu care există un schimb efectiv de informații fiscal |
| Suedia | 20,6% | 25% | – / 30% | Rezidenți: 20, plus taxa municipală;
Nerezidenți: 25 |
Sursa: PwC Worldwide Tax Summaries
