ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?
Pe scurt
Piața muncii din România traversează o perioadă dificilă, cu o creștere a șomajului la 6,2% și scăderea numărului de persoane ocupate.
Una dintre industriile cele mai afectate este cea auto, unde companiile au anunțat reducerea forței de muncă din cauza automatizării și a schimbărilor globale.
Sectorul IT, în fața provocărilor, se confruntă cu proiecte pierdute în defavoarea unor țări cu costuri mai mici.
Investițiile și un climat politic stabil sunt critice pentru redresarea economică și atragerea de investiții private în România, consideră specialiștii.
Anul a început (și a continuat) cu vești despre concedieri, restructurări, fabrici închise și departamente reduse, iar statisticile confirmă că piața muncii trece printr-o perioadă dificilă. În primul trimestru din 2025, rata șomajului a ajuns la 6,2%, acesta fiind cel mai ridicat nivel din 2020 încoace, arată datele transmise de Institutul Național de Statistică, la solicitarea Economedia. Pe de altă parte, numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
În trimestrul I 2025, populaţia activă a României era de 8,15 milioane de persoane, din care 7,65 milioane de persoane erau ocupate și 506.100 erau şomeri. Populația ocupată a scăzut cu aproximativ 323.000 într-un an: la 7,65 milioane în primul trimestru, de la 7,97 milioane în aceeași perioadă a anului trecut. E, de altfel, cel mai scăzut număr din ultimii șase ani, cu excepția T1 din 2021 (în pandemie), când numărul de persoane ocupate era de 7,63 de milioane, în scădere semnificativă față de 2020.
Date: INS/ Grafic Economedia
Cum a evoluat șomajul?
Pe de altă parte, șomajul a crescut. În primul trimestru din 2025, rata șomajului a ajuns la 6,2%, cel mai ridicat nivel din 2020 încoace.
De la doar 4,3% în primul trimestru din 2020, șomajul a crescut la 6,1% în 2021 (după izbucnirea pandemiei), a ajuns la 6% anul următor și la 5,8% în 2023. A scăzut, din nou, la 5,3% în 2024, doar pentru a ajunge la 6,2% în T1 2025.
Date: INS/ Grafic Economedia
ACAROM: „Ne așteptăm și la posibile investiții”
Anul a început cu concedieri și restrângeri de activitate, în industrie, cea auto fiind una dintre cele mai afectate. Un nou val a venit la început de vară: Forvia și Continental sunt doar două dintre companiile care au anunțat recent concedieri în România; cele la Sumitomo Electric și restrângerile de activitate de la Bosch și Dacia afectează, de asemenea, forța de muncă. Industria auto trece prin transformări semnificative datorită automatizării și schimbărilor globale.
Cum va evolua numărul de angajați în sector?
Adrian Sandu, ACAROM
„Sperăm să rămânem cam la același număr, în 2025-2026, pentru că, dincolo de concedieri, sperăm să vină și investitori. Asta dacă nu va apărea o criză gen COVID sau semiconductori. Noi ne așteptăm și la posibile investiții, lumea dorește în continuare să investească, dar e nevoie de stabilitate”, a spus, pentru Economedia, Adrian Sandu, secretar general la Asociația Constructorilor de Automobile din România – ACAROM.
Acesta a menționat că, într-o perioadă tulbure din punct de vedere politic, economic și social (cum a experimentat România în acest început de an), unele investiții au fost puse în așteptare.
Peisaj din piața muncii. „Industria auto, producția, distribuția și logistica, construcțiile, serviciile financiare au fost afectate”. IT-ul, caz special
În piața muncii, scăderile se văd de luni bune. De fapt, perioada dificilă din punct de vedere economic a început în 2024, încă de la mijlocul anului, spune Claudia Indreica, CEO Psihoselect, companie activă în domeniul serviciilor de recrutare. De asemenea, Claudia conduce Task Force-ului Piața Muncii în cadrul asociației Romanian Business Leaders.
„Companiile de producție au început să amâne deciziile privind investițiile din surse proprii, au început să optimizeze cheltuielile, să oprească creșteri salariale sau acordarea unor beneficii suplimentare. Toate acestea pe un fond vizibil de reducere a comenzilor, a cererilor din piață, a proiectelor. Industria auto, producția, distribuția și logistica, construcțiile, dar și serviciile financiare au fost afectate”, spune Indreica, pentru Economedia.
Un sector care merită atenție este domeniul IT, unul dintre motoarele economiei românești o vreme, dar care de 2-3 ani experimentează probleme, pe fondul unui val global de concedieri și transformări.
„Companiile care au o mare parte din activitate în proiecte de outsourcing au început să piardă proiecte, ele fiind transferate către țări cu costuri mai mici. India și uneori chiar China au devenit zonele de destinație. Această tendință continuă și acum. Pentru companiile de IT care au amânat reducerile de personal și de cheltuieli, anul 2025 a fost anul în care au realizat că nu se mai poate. Fiind o industrie cu valoare adăugată mare, este extrem de conștientă că omul îi aduce valoare, ca atare au lăsat concedierile pe ultimul loc, dar, acolo unde au trebui realizate, au făcut-o”, spune Indreica.
Despre recentele concedieri în IT și evoluția numărului de angajați în sector citiți AICI o analiză Economedia.
Indreica mai explică și că reducerile de personal au fost parțial camuflate de creșterile angajărilor cu contract de muncă. „A mai fost o mișcare importantă în această industrie, care parțial a compensat cifrele oficiale, trecerea de la PFA la contracte de muncă”, spune specialista în resurse umane.
„Mai este un aspect important: avem nevoie de crize ca să învățăm, să ne adaptăm, să luăm decizii strategice, dar și operaționale, să fim mai dinamici, proactivi, să anticipăm, să implementăm acțiuni, să urmărim impactul și rezultatele livrate. IT-ul este unul din domeniile care a simțit crizele la nivelul de realizare și implementare a proiectelor în interiorul companiei, dar nu la nivelul industriei. Este prima criză majoră prin care trece, ca atare, e un bun moment de învățare și reașezare a modelelor de business, dar și a priorităților”, spune Indreica.
Cât despre perspective, aceasta menționează că semnalele din piață arată că vor fi companii care vor continua să își optimizeze cheltuielile, însă ne așteptăm și la o redresare economică.
Sursa foto: Daniel Secărescu / Festivalul de Film şi Istorii Râşnov
„A doua parte a anului 2024 și anul 2025 au venit în România cu un val de alegeri, iar dacă până acum nu ne-am gândit cât suntem de conectați, mediul de business de mediul politic, ca funcționare, am simțit-o în lunile aprilie și mai 2025 când lucrurile mergeau doar din inerție, nu se luau decizii, toată lumea era în așteptare, iar vehicularea unor scenarii de suspendare a investițiilor sau mutare în alte țări au revenit pe masă. Luna iunie 2025 a fost un moment de revenire, când am văzut că am trecut peste momentul tensionat politic, care ne acaparase cu totul. Ne-am reorientat către business, cu mai mare încredere că acest nou context politic și macroeconomic care, chiar dacă e dificil, ne duce către decizii și acțiuni care să ne repună pe o traiectorie de creștere economică substanțială. Am încheiat 2024 cu o creștere de 0,8 % plecând de la un estimat la începutul anului de 2,5-3 %. Trebuie să facem din anul 2025 unul mai optimist prin acțiunile noastre, ale guvernului și ale mediului economic, pornind de la o estimare de creștere a PIB-ului României de 1,4%, potrivit Comisiei Europene”, spune Indreica.
Avem nevoie de investiții.
„Vor fi companii care vor continua să își optimizeze cheltuielile, iar cifrele INS ne arată că avem o creștere a șomajului la 6,2 % în T1 2025, după ce ani întregi am fost în jurul cifrei de 4-5 %, excepție anii pandemiei unde am urcat spre 6 %. E important să atragem investiții private, de aceea ratingul de țară și aderarea OECD sunt atât de importante. Ele creează premisele unor decizii favorabile României în competiția regională pentru investiții”, spune Indreica.
Companiile sunt rezervate încă în luarea unor decizii strategice importante privind investițiile noi.
„Cred că aici vom mai aștepta, câteva luni, să avem un climat care să consolideze încrederea că direcția în care mergem este una foarte bună. Ne vor ajuta deciziile privind investițiile din programele PNRR și fondurile europene, astfel încât să simțim că economia se mișcă. Avem nevoie de o construcție! Nu vom mobiliza lumea cu un discurs despre creșteri de taxe și reducerea cheltuielilor, chiar dacă avem nevoie de ele. Avem nevoie de instituții și un guvern curajos inclusiv cu deciziile privind propria funcționare și de un mediu economic care funcționează după principii de creștere sustenabile. În felul acesta, pregătim România pentru creșteri economice mai mari decât estimările”, conchide Indreica.