Sursa foto: Economedia
Cea mai mare provocare a României este de a cheltui banii de la Uniunea Europeană din perspectiva capacității sale administrative, a declarat Corina Crețu, deputat în Parlamentul European, S&D, în cadrul conferinței „România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”, organizată de G4Media și Economedia.
„Provocarea pe care o avem este aceea de a cheltui o sumă importantă de bani. O provocare foarte mare pentru România privind capacitatea sa administrativă. Ne aflăm în exercițiul financiar 2021-2027, banii puteau fi folosiți din iulie 2022, când au fost adoptate regulamentele, rata de absorbție de 4%, majoritatea acestor bani sunt de fapt prefinanțări care se dau de către Comisia Europeană la începutul programelor europene pentru a putea fi asigurată cofinanțarea. Rata de absorbție în ceea ce privește PNRR este de aprox 10%, deși avem peste 9 miliarde euro transferate de către Comisia Europeană și care stau în Trezoreria BNR pentru că nu pot fi cheltuiți decât pe bază de facturi. Pe de altă parte, nici nu știu dacă guvernul poate fi acuzat că guvernul nu e fabrică de facturi”, a precizat aceasta.
Corina Crețu menționează că fiecare oraș, județ sau comună a beneficiat de cele 64 miliarde euro de fonduri europene de la aderarea României și până în prezent.
„Tangența fondurilor europene, 64 miliarde euro net de la aderare și până acum se văd în fiecare localitate, în fiecare comună, nu există oraș sau județ care să nu fi beneficiat de aceste fonduri. Ne aflăm într-o perioadă marcată de imprevizibilitate economică, inflație mare, criză energetică și climatică. Avem acest război pe continentul nostru: criza din Orientul Mijlociu, dominația Chinei asupra economiei globale și o potențială schimbare în conducerea SUA. Eu cred că România poate face mai mult în primul rând prin reducerea birocrației excesive. Am propus 80 de măsuri de simplificare care au fost adoptate de Parlamentul European, în calitate de comisar, apoi le-am votat în calitate în calitate de parlamentar, dar, din păcate, România nu le aplică. Nu doar că nu le aplică, este țara cu cele mai mari condiționalități pe care le pune peste aceste reguli europene, așa numitul fenomen Gold Plating – fiecare funcționar dorește să se acopere cu noi hârtii, alte hârtii”, spune europarlamentarul.
În ceea ce privește provocările, Corina Crețu a menționat că România a plătit pentru Ucraina foarte mult și astfel a mai crescut rata de absorbție, „iar necesitatea de a avea o armată comună europeană ne pune în situația de a nu mai putea apăra această Politică de coeziune”.
Întrebată cum ar trebui să arate prioritățile de finanțare ale UE după alegerile europene, aceasta a răspuns că ar trebui urmărite domenii precum inovare, cercetare, dezvoltare, știință, reducerea barierelor comerciale pentru a crea un mediu favorabil investitorilor europeni, legiferarea domeniului digital, investițiile în energie regenerabilă și eficiența energetică.
Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului.