Sursa foto: Economedia
Trebuie încurajat antreprenoriatul, însă nu din bani publici. Antreprenoriatul se încurajează pe bani privați. Rolul fondurilor europene este în crearea unei infrastructuri europene, a declarat Răzvan Hoinaru, lector univ.dr., cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice, în cadrul conferinței „România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”, organizată de G4Media și Economedia.
„Eu nu aș conecta fondurile europene cu inflația sau cu bunăstarea. Tehnic vorbind, ea este disparitatea dintre volumul de masă monetară și produsele existente în piață. Astfel, trebuie încurajat antreprenoriatul, să se producă mai mult și antreprenoriatul nu se încurajează pe bani publici. Antreprenoriatul se încurajează pe bani privați. Unde au un rol fondurile europene ar fi în crearea unei infrastructuri europene. De exemplu, camerele de comerț pot fi o soluție pentru o mai bună între cooperare intre firme la nivel european”, a declarat Răzvan Hoinaru.
Acesta a precizat că antreprenorii ar trebui să investească mai mult în zonele unde UE a rămas mult în urmă, cum ar fi transformarea digitală, cercetare, inovare și implementarea inovării.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Cetățenii sunt foarte conservatori în viețile lor și în gusturile pe care le au. Așadar, prioritățile lor nu se schimbă. De ce se schimbă prioritățile la nivel politic și investițional? Pentru că antreprenorii creează acele ce se numesc „oceane roșii”, în teoria ocean albastru și ocean roșu. Ocean albastru există și ocean roșu îl creezi. Unde ar trebui investit aici și antreprenoriatul să muncească mult ar fi zonele unde UE a rămas mult în urmă: transformare digitală, cercetare, inovare și mai ales implementarea inovării. Dacă există pe hârtie, e ca și cum nu ar exista”, precizează lectorul.
Întrebat dacă mediul de business pune presiune asupra politicienilor astfel încât să ducă mai departe în dezbatere europeană teme de interes pentru ei, Hoinaru a răspuns că „momentan statul s-a dedublat și crede că face o inovare, dezvoltare, iar sectorul privat la un moment dat se gândește: cred că sunt pe piața greșită în România și are libertatea să plece. Antreprenorii ar trebui ținuți și încurajați mai mult”.
În ceea ce privește modul în care fondurile UE vor ajuta România să ajungă la convergență și când, Răzvan Hoinaru menționează că trebuie luate în calcul mai multe elemente.
„Când calculăm PIB la paritatea puterii de cumpărare trebuie să avem grijă la populația, numărul la care împărțim. „Astfel trebuie să avem grijă să lucrăm cu date reale, mai ales că România are o diasporă mare. De asemenea, PIB-ul nu e totul. Trebuie să ne uităm și la VNB (venit national brut) dar și la aspectele non-financiare ale convergenței, indicele dezvoltării umane, indicele fericirii. Cum putem să ne tindem spre o convergență mai bună? Prin a face alegeri informate și a merge pe trenduri: knowledge economy, de exemplu”, concluzionează acesta.