Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

În 2024, industria auto din România a înregistrat cel mai mare număr de companii active dintre piețele regionale observate, iar investitorii străini domină peisajul, arată cel mai recent raport al SeeNext, care urmărește evoluția sectorului din țara noastră, din Bulgaria și Serbia. Raportul SeeNext subliniază că industria auto din România a fost mult timp piatra de temelie a economiei sale, iar în 2024, sectorul auto  a contribuit semnificativ la performanța comercială a țării. Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere. Întreg sectorul trece acum prin turbulențe, e marcat nu doar de trecerea spre mașini electrice, dar și de războiul comercial pornit din SUA. Cum arată peisajul industriei?

Pe măsură ce preferințele consumatorilor evoluează, presiunile de reglementare cresc, iar noile politici comerciale remodelează parteneriatele globale parteneriatele globale, industria auto din Europa de Sud-Est (SEE) se confruntă atât cu provocări, cât și cu oportunități, arată raportul SeeNext. România, Bulgaria și Serbia prezintă niveluri diferite de ambiție în ceea ce privește electromobilitatea și dezvoltarea infrastructurii, fiecare navigând în peisajul concurențial prin abordări variate abordări diferite.

În plus față de faptul că este un pilon-cheie al producției economice în cele trei țări analizate, sectorul automobilelor joacă, de asemenea, un rol semnificativ în comerțul internațional. În 2024,
conform datelor Trade Map ale Centrului de Comerț Internațional (ITC) bazate pe UN Comtrade, valoarea combinată a exporturilor a patru categorii majore de produse auto – vehicule pentru
transport mai mult de 10 persoane, autovehicule vehicule pentru transportul a mai puțin de 10 persoane, vehicule de transport de mărfuri și piese și accesorii – au reprezentat 16,5% din totalul exporturilor în România, 2,7% în Serbia și 1,9% în Bulgaria.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

De asemenea, România a fost singura țară care a înregistrat un excedent comercial cumulat în aceste patru categorii cheie de produse auto, subliniind poziția sa poziție mai puternică în cadrul lanțului valoric lanțului automotive regional.

Performanțele la export în cadrul celor patru categorii-cheie de produse s-au îmbunătățit în Bulgaria și România, în timp ce Serbia a înregistrat un declin anual. Exporturile bulgare au crescut semnificativ cu
34,4% de la an la an, ajungând la 805,5 milioane EUR. România, de asemenea a înregistrat o dinamică pozitivă, exporturile crescând cu 11,8% la 15,3 miliarde EUR. În schimb, Serbia a înregistrat o scădere de 16,9% a în valoarea exporturilor, totalizând 77,3 milioane EUR.

Importurile au crescut în toate cele trei țări în 2022. Serbia a raportat cea mai mare creștere, importurile crescând cu 13,8% de la an la an, la 1,6 miliarde EUR. România a urmat cu o creștere de 8,7% până la
11 miliarde EUR, în timp ce Bulgaria a înregistrat o creștere mai modestă de 1,4%
la 2,5 miliarde EUR.

“Politica comercială energică a Statelor Unite, introdusă în aprilie 2025, a impus inițial un tarif de bază de 20 % asupra importurilor din Uniunea Europeană, alături de tarife mai mari, de 25%, pentru
la automobile, oțel și aluminiu. În decurs de o săptămână, tariful de bază tariful de bază a fost suspendat pentru a permite continuarea negocierilor, cu administrația a revenit la un tarif de bază global de 10
menținând în același timp taxele de 25 % asupra importurilor de automobile, oțel și
oțel și aluminiu. În plus, tariful de 37% nou introdus asupra exporturilor sârbești către SUA se așteaptă să se reflecte asupra sectorul auto din Serbia, în special în ceea ce privește piesele și
accesorii. Deși cele trei exporturile directe de automobile ale țărilor către SUA rămân
limitate, potențialele efecte de propagare indirectă prin fluxurile comerciale mai largi ridică probleme”, arată raportul.

Raportul SeeNext subliniază că industria auto din România a fost mult timp un piatra de temelie a economiei sale, contribuind cu peste o zecime din producția sa economică, potrivit Asociației
Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

Țara găzduiește facilități majore de producție pentru producătorii auto Dacia și Ford, alături de o rețea vastă de furnizori de nivel 1, 2 și 3 , precum și furnizori de servicii post-vânzare din diferite
segmente. Ca urmare, România a devenit un actor-cheie în lanțul valoric global al industriei auto. Cu politici care sprijină e-mobility și eliminarea treptată a vehiculelor cu combustie internă
motoarelor cu ardere internă (ICE), împreună cu adoptarea de către industrie a noi tehnologii, cum ar fi vehiculele definite de software și politicile comerciale în schimbare, sectorul automobilelor navighează
un mediu din ce în ce mai competitiv.

În 2024, sectorul auto din România a contribuit semnificativ la performanța comercială a țării. Exporturile de patru categorii cheie de produse auto – vehicule pentru mai puțin de
mai puțin de 10 persoane, vehicule pentru mai mult de 10 persoane de transport de mărfuri și piese auto – au reprezentat 16,5% din exporturile totale ale României.

Uniunea Europeană a rămas principala destinație, absorbind 82,2% din exporturile auto ale României.
exporturi auto ale României. Expunerea directă la piața americană a fost minimă, cu doar 0,3% din exporturile de automobile direcționate acolo. Cu toate acestea, România rămâne indirect vulnerabilă
la schimbările politicii comerciale a SUA datorită integrării sale strânse cu companiile auto germane, care dețin participații semnificative în industria locală, mai arată raportul.

Peste 330 de companii, doar 10 producători de vehicule

În 2024, industria auto din România a înregistrat cel mai mare număr de companii active dintre piețele regionale observate, totalizând 336 de întreprinderi care operează atât în activități primare, cât și secundare. Segmentul pieselor și accesoriilor auto a condus lista, cuprinzând 231 de entități și reprezentând aproape 69% din industrie. La mare distanță se situează segmentul electronic, cu doar 53 de entități, adică de peste patru ori mai puține decât liderul. Producătorii de componente exterioare au urmat pe locul al treilea, reprezentând 38 de firme sau aproximativ 11,3% din totalul jucătorilor. Între timp, producția de vehicule s-a limitat la zece întreprinderi, iar producția de anvelope a rămas cel mai puțin reprezentat segment, cu doar patru entități.

Două treimi dintre companiile din industrie, controlate de investitori străini. Germania, cel mai mare investitor

Raportul arată că, reflectând tendința regională, investitorii străini au dominat peisajul de proprietate al industriei auto din România în 2024, cu 66% din toate entitățile din industrie fiind deținute majoritar de investitori străini din 24 de țări.

România a fost lider în termeni absoluți în ceea ce privește numărul de companii cu capital străin în rândul țărilor sale similare.

Segmentul pieselor și accesoriilor auto a reprezentat din nou cea mai mare parte a companiilor cu proprietari străini, unde 162 de entități au reprezentat 70% din totalul companiilor cu capital străin. Fabricarea de produse electronice a reprezentat al doilea cel mai mare segment în ceea ce privește societățile cu o participație străină majoritară, numărând 48 de astfel de entități. În schimb, segmentele producției de anvelope, de materiale exterioare și de vehicule au inclus fiecare doar patru societăți în care investitorii străini dețineau o participație majoritară. În plus, segmentele producției de componente exterioare și de vehicule au fost deținute în mare parte de investitori locali, cu 34 și, respectiv, 6 societăți deținute de investitori locali.

Cu toate acestea, producția de autoturisme a rămas predominant în mâinile acționarilor străini, în timp ce investitorii locali dețineau o cotă mai mare în fabricarea altor tipuri de vehicule. Germania a fost principalul investitor străin în România, deținând participații majoritare în 73 de societăți, mai mult decât în orice altă țară observată, și reprezentând 32,9% din totalul entităților din sectorul auto deținute de străini în țară.

Cât de mare e piața?

În 2023, industria auto din România a generat venituri operaționale de 32,7 miliarde de euro, marcând o creștere anuală de 2,9%, o încetinire notabilă în comparație cu creșterea de 19,9% înregistrată în 2022. Cu toate acestea, industria a înregistrat un CAGR (rată de creștere anuală) de 11% între 2021 și 2023, susținut de ratele de creștere mai rapide înregistrate atât în 2021, cât și în 2022.

În 2023, segmentul pieselor și accesoriilor auto a deținut cea mai mare pondere din veniturile operaționale ale industriei auto din România, generând 14,8 miliarde de euro, cu o creștere de 2,3% față de anul precedent, reprezentând 45,3% din veniturile operaționale totale ale industriei. Fabricarea de vehicule a urmat, contribuind cu 8,2 miliarde EUR, cu o creștere anuală ușoară, de doar 0,6%. Producătorii de electronice s-au clasat pe locul al treilea, atingând 6,7 miliarde EUR după o creștere anuală solidă de 9%.

Producătorii de anvelope au înregistrat, de asemenea, o creștere modestă, cu o creștere de 1,1%, ceea ce le-a adus veniturile operaționale la peste 2,9 miliarde EUR. În același timp, producătorii de componente exterioare au raportat cele mai mici venituri din exploatare din industrie, totalizând 108 milioane EUR, o scădere semnificativă de 33,8 % pe an, marcând o inversare a creșterii de două ori înregistrată în 2022.

În industria auto din România, segmentul producției de autovehicule a fost lider în ceea ce privește productivitatea în 2023, generând un venit operațional de 462 597 de euro per angajat, marcând o creștere de 4,3% de la an la an, pe fondul unei reduceri de 3,5% a forței de muncă.

“Dacă ocuparea forței de muncă ar fi rămas la nivelul din 2022, veniturile pe salariat ar fi crescut în continuare, deși într-un ritm mai lent, ceea ce sugerează o productivitate îmbunătățită, posibil prin automatizare sau optimizarea proceselor. Producătorii de anvelope s-au clasat pe locul al doilea, cu 247.889 euro pe angajat, reflectând o scădere de 2,5 % de la an la an, în timp ce numărul angajaților a crescut cu 3,7 % pe an”, arată raportul.

Acesta menționează că, dacă numărul de angajați ar fi rămas neschimbat, venitul pe angajat ar fi crescut, indicând o potențială îmbunătățire a productivității segmentului. Piesele și accesoriile auto au ocupat locul al treilea pe podium, după ce au crescut cu 3,3% față de anul precedent, ajungând la 155 159 EUR per ETP în 2023, parțial stimulate de o scădere cu 0,9% a numărului de angajați.

“Segmentul ar fi înregistrat o creștere și mai puternică a productivității în condiții de ocupare stabilă a forței de muncă, indicând o eficiență operațională îmbunătățită. Segmentul exteriors a înregistrat al patrulea cel mai mare venit per FTE, evaluat la 145,7 milioane EUR, după o scădere anuală de 29,3%. Ocuparea forței de muncă în acest segment a scăzut la o rată mai moderată de 6,3%. Dacă ocuparea forței de muncă ar fi rămas neschimbată, segmentul exteriori ar fi înregistrat o scădere și mai abruptă a veniturilor per angajat, indicând o nouă scădere a eficienței”, arată raportul.

Producătorii de produse electronice s-au clasat pe locul cinci, cu 103 972 EUR per FTE, în urma unei creșteri anuale de 11,5%, parțial explicată de o scădere de 2,2% a forței de muncă.

Piața muncii și-a continuat declinul

Ocuparea forței de muncă în industria auto din România și-a continuat declinul stabil, cu aproape aceeași scădere anuală în fiecare dintre anii observați, scăzând cu 1,4% pe an în 2023, la 189.624 de persoane, arată raportul.

În 2023, forța de muncă din industria auto din România a rămas în mare parte concentrată în două segmente principale, piese și accesorii auto și electronice, care împreună au reprezentat 84% din totalul locurilor de muncă din industrie. Segmentul pieselor și accesoriilor auto a angajat 95.351 de persoane, marcând o ușoară scădere de 0,9%, sau cu aproximativ 900 de lucrători mai puțin, comparativ cu anul precedent.

Segmentul componentelor electronice a contribuit cel mai mult la scăderea generală a numărului de locuri de muncă, eliminând 1 459 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă o scădere de 2,2% față de anul precedent, ceea ce a dus numărul angajaților săi la 64 011 persoane. Fabricarea de vehicule și de materiale exterioare a înregistrat, de asemenea, reduceri ale forței de muncă, pierzând 648 și, respectiv, 50 de angajați, cu scăderi anuale de 3,5% și 6,3%. Fabricarea anvelopelor a fost singurul segment care a înregistrat o creștere, cu o creștere anuală a forței de muncă de 3,7%, ajungând la 11 814 angajați.

În 2023, costurile totale din industria auto din România au crescut cu 10,5% pe an, de la 23,9 miliarde EUR în 2022 la 26,4 miliarde EUR.

În 2023, costurile cu forța de muncă în industria auto din România au crescut cu 14,9%, ajungând la 3,9 miliarde EUR, în ciuda unei scăderi a numărului total de angajați.

Costurile materiale în industria auto din România au arătat, de asemenea, o tendință ascendentă în ultimii ani, cu o creștere anuală de 11,4%, împingând costurile totale la 21,3 mld. euro în 2023. Cu un CAGR de 18,5% între 2021 și 2023, se estimează că aceste cheltuieli vor depăși 35,4 mld. euro până la sfârșitul anului 2026. În 2023, segmentul pieselor și accesoriilor auto a raportat cele mai mari cheltuieli materiale, ajungând la 10,2 miliarde EUR, cu cea mai accentuată creștere anuală de 19,8%. Producătorii de autovehicule au ocupat locul al doilea, cu cheltuieli materiale de 5,9 miliarde EUR, marcând o creștere anuală de 2,6%. Producătorii de electronice s-au clasat pe locul al treilea, cu o creștere a cheltuielilor cu materialele de 10,8% în ritm anual, până la 3,7 miliarde EUR. Segmentul producției de materiale exterioare a înregistrat doar o ușoară creștere anuală de 0,5%, ajungând la 56 de milioane EUR, cea mai mică creștere dintre toate segmentele. Între timp, segmentul producției de anvelope a fost singurul care a înregistrat un declin, costurile materialelor scăzând cu 1,7% în ritm anual, până la 1,3 miliarde EUR în 2023.

În următorii trei ani, până în 2026, se preconizează că toate segmentele industriei auto din România își vor crește costurile materialelor, susținute de CAGR-urile puternice înregistrate între 2021 și 2023, arată raportul. Se estimează că producătorii de electronice vor conduce creșterea, costurile materialelor urmând să crească cu un CAGR de 21,4%, ajungând la 6,7 mld. euro până la sfârșitul anului 2026, presupunând că ritmul actual se menține. Segmentul pieselor și accesoriilor auto urmează, cu o rată anuală de creștere preconizată de 19%, ceea ce ar duce costurile materialelor la 17,3 miliarde EUR

Fabricarea de anvelope se situează pe locul al treilea, cu o CAGR preconizată de 18,6%, în ciuda scăderii de la an la an în 2023. Această rată de creștere medie puternică este determinată în mare parte de o creștere substanțială de 43% înregistrată în 2022, care compensează scăderea recentă și se preconizează că va crește costurile la 2,2 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2026.Costurile materialelor pentru fabricarea vehiculelor ar putea crește până la 9,3 miliarde EUR, presupunând un CAGR de 16,1%, în timp ce segmentul exteriori este de așteptat să ajungă la 56 milioane EUR, susținut de un CAGR de 10,9%.

Adrian Sandu, ACAROM: “Orice consecințe negative resimțite la nivel european vor fi resimțite și în România”

Recentele măsuri comerciale adoptate de administrația americană au potențialul de a avea un impact negativ atât asupra industriei europene, cât și asupra celei americane a automobilelor, atrag reprezentanții industriei.

“Interconectarea și globalizarea sectorului automobilelor înseamnă că multe companii au activități de producție, cercetare și dezvoltare răspândite în mai multe regiuni ale lumii. Există întreprinderi care își desfășoară activitatea pe fiecare continent, în numeroase locații, dezvoltând componente și ansambluri care sunt apoi integrate în vehicule. Un singur proces de producție poate implica un flux care include 3-4 locații diferite în tot atâtea țări. Acesta este motivul pentru care potențialul de efecte negative în sectorul auto este atât de ridicat. După cum am menționat anterior, industria auto din România este rezistentă, dar este și profund integrată în rețeaua europeană, ceea ce înseamnă că orice consecințe negative resimțite la nivel european vor fi resimțite și în România. Sperăm ca viitoarele negocieri să conducă la o stabilizare și reechilibrare a relațiilor comerciale UE-SUA în sectorul auto, astfel încât orice impact negativ să poată fi evitat”, a declarat Adrian Sandu, Secretar General la Asociația Constructorilor de Automobile din România – ACAROM citat în raport.