Niciun vinovat pentru situația de la Transelectrica unde șefii au fost concediați ilegal, iar apoi le-au fost plătite despăgubiri

Situația de la Transelectrica, unde șefi ai companiei au fost concediați pentru ca apoi să li se plătească despăgubiri de zeci de milioane de lei, rămâne fără vinovați. Statul român a respins tragerea la răspundere a instituțiilor publice care au cauzat pierderi substanțiale companiei.

Economedia scria în 2024 că Transelectrica a plătit peste 30 de milioane de lei salarii și bonusuri câștigate în instanță de către foști șefi concediați ilegal, conform unui raport al Curții de Conturi.

Consiliul de Supraveghere a propus în AGEA recuperarea prejudiciilor de zeci de milioane de lei, constatate de Curtea de Conturi.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Totuși, în ședință, propunerea a fost respinsă cu o majoritate covârșitoare (peste 82% din voturile exprimate). Practic, acționarul majoritar, Secretariatul General al Guvernului (SGG) a votat împotriva demersului care viza tragerea la răspundere a sa însuși.

Prin votul de respingere, Transelectrica nu va efectua demersurile legale necesare pentru recuperarea acestor sume.

Miza întregului demers este recuperarea sumelor plătite de Transelectrica în urma unor litigii intentate de foștii membri ai Consiliului de Supraveghere. Aceste litigii au apărut din cauza unor clauze declarate ulterior ilegale de Curtea de Conturi, aprobate prin votul decisiv al acționarului majoritar la ședințele AGA din 6 noiembrie 2013.

Printre clauzele controversate se numărau: soluționarea disputelor la Centrul Internațional de Arbitraj de la Viena (care a decis în favoarea foștilor membri), clauza de neconcurență (acordarea a 12 remunerații lunare la încetarea contractului) şi acordarea de bonusuri de performanță și dobânzi penalizatoare, estimate la peste 25 milioane de lei în total pentru cele două tranșe de litigii.

De menționat este și faptul că o tentativă anterioară a Transelectrica de a anula în instanță hotărârea AGA din 2020 a eșuat pe motiv că societatea nu avea calitate procesuală, instanța statuând că “nu se poate judeca cu ea însăși”.

Noua hotărâre a AGEA confirmă, așadar, că instituțiile de stat implicate în adoptarea deciziilor păgubitoare nu vor fi trase la răspundere patrimonială de către acționarul majoritar care le reprezintă.

Epopeea șefilor dați afară ilegal care câștigă în instanță

În septembrie 2020, Transelectrica a ales un consiliu de supraveghere pe 4 ani, conform principiilor legii guvernanței corporative.

Membrii Consiliului de Supraveghere numiți în 28 septembrie 2020:

• Adrian Goicea
• Luiza Popescu
• Jean-Valentin Comănescu
• Oleg Burlacu
• Mircea Cristian Staicu
• Mihaela Popescu
• Ciprian Constantin Dumitru

Ulterior, în decembrie 2020, compania și-a ales și un directorat, tot pe 4 ani, format din:

• Cătălin Niţu, preşedinte
• Andreea Mihaela Miu, membru
• Marius Viorel Stanciu, membru
• Corneliu Bogdan Marcu, membru
• Ovidiu Anghel, membru

Însă pe 22 iunie 2021, Secretariatul General al Guvernului (SGG) a decis, în calitate de acționar majoritar al Transelectrica, schimbarea membrilor Consiliului de Supraveghere. Astfel, cei șapte membri care aveau mandate de patru ani au fost revocați și înlocuiți de membri provizorii, cu mandate de 4 luni, valabile doar până la data de 22 octombrie 2021.

Ulterior, pe 23 iunie 2021, noul Consiliul de Supraveghere a revocat și membrii Directoratului, care de asemenea aveau mandat întreg pe patru ani, și i-a înlocuit tot cu interimari.

Deciziile au fost luate în timpul Guvernului condus de liberalul Florin Cîțu, cei demiși de la Transelectrica fiind aleși în timpul premierului liberal al lui Ludovic Orban, între cei doi fiind un conflict.

Ulterior, toți cei șapte foști membri ai Consiliului de Supraveghere din Transelectrica au acționat compania în judecată și au solicitat ca aceasta să le plătească drepturile salariale pentru întreg mandatul pe care nu au apucat să îl termine, plus penalități, iar unii dintre ei chiar au câștigat.

Curtea de Conturi arată că Transelectrica a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, bonusuri și penalități către foștii șefi concediați ilegal.

„CNTEE Transelectrica SA, în perioada 2020-2022, pentru neplata unor bonusuri de performanță – remunerații valorificare OAVT (Opțiuni pe Acțiuni Virtuale Transelectrica) prevăzute în contractele de mandat încheiate între membrii Directorat/Consiliu de supraveghere, urmare unor decizii civile definitive, pe lângă sumele datorate conform contractelor de mandat (21.522.372,71 lei), a plătit dobânzi legale penalizatoare în sumă de; 8.061.863,54 lei, actualizări ale sumelor cu IPC în sumă de 1.762.546 lei, cheltuieli de executare silită, în sumă de 187.079,06 lei și cheltuieli de judecată în sumă de 642.198.16 lei”, arată raportul Curții de Conturi.

Curtea amintea că Transelectrica este parte într-un număr de 12 litigii în care foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului, revocați în iunie 2021, au formulat acțiuni în pretenții (14.003.508 lei la care se adaugă dobânzi și actualizare cu indicele inflației), care fac obiectul unor arbitraje, aflate în diferite stadii procesuale.

Curtea de Conturi atrage atenția că Transelectrica nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese.

„CNTEE Transelectrica SA nu în toate cazurile a folosit toate căile de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, fiind identificată situația în care, împotriva unei sentințe civile (nr. 3287/31.10.2018 pronunțate de Tribunalul București – Secția a Vl-a Civilă în dosarul nr. 43557/3/2017) compania a formulat apel peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege (termen care este unul imperativ), fiind respins de Curtea de Apel care a constatat că apelanta- pârâtă Compania Națională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” SA a formulat apelul tardiv. CNTEE Transelectrica SA, în baza acestei sentințe a efectuat cheltuieli în sumă totală de 4.230.801,30 lei (2.171.210 lei, remunerație valorificare OAVT; 773.687,71 lei, bonus de performanță; 1.186.511 lei, dobândă legală penalizatoare; 48.544,07 lei, cheltuieli de judecată; 51.017,52 lei, cheltuieli de executare silită; 915 lei, cheltuieli de judecată – apel contestație)”, mai arată Curtea de Conturi.