EXCLUSIV Transelectrica a plătit peste 30 de milioane de lei salarii și bonusuri câștigate în instanță de către foști șefi concediați ilegal / Adaosuri salariale de peste 35 milioane lei, în numai 3 ani, și prime de până la 20.000 lei per salariat, totul fără justificare / Lista lungă de nereguli dintr-un raport al Curții de Conturi

Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice, aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, bonusuri și penalități către foști șefi concediați ilegal, și nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese, arată un raport al Curții de Conturi obținut în exclusivitate de către Economedia. În prezent, încă mai există și alte procese pe rol, așa că suma s-ar putea majora. Compania a acordat angajaților adaosuri salariale care au costat-o peste 35 de milioane de lei în numai 3 ani, dar și prime care ajung până la 20.000 de lei, fără a avea o justificare și fără a fi reflectate de performanță sau a fi motivate de vreo ocazie specială, mai arată raportul Curții de Conturi. În plus, și-a plătit membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului cu până la 55.050 lei brut/lună, sume care depășeau nivelul maxim care le putea fi acordat. De asemenea, compania a angajat inclusiv un lucrător comercial (adică un casier) pe un post în care acesta avea nevoie de alt tip de experiență. Lista neregulilor descoperite este lungă și o prezentăm pe scurt mai jos.

• Economedia a mai scris anterior, în exclusivitate, despre primele de Crăciun de peste 1,5 milioane de lei acordate de Transelectrica, dar și despre faptul că România pierde milioane de euro din cauză că Transelectrica plătește despăgubiri pe bandă rulantă după concedierea ilegală a unor șefi ai companiei.

Acum, Curtea de Conturi inventariază în raportul din data de 4 aprilie circa 20 nereguli diferite descoperite pe parcursul ultimilor ani la Transelectrica.

Prime și adaosuri salariale nejustificate 

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Astfel, Curtea de Conturi arată că Transelectrica a acordat prime cu caracter special și adaosuri salariale, fără ca acestea să fie prevăzute în mod distinct în buget și fără ca ele să fie justificate de performanțe bune sau pentru evenimente speciale sau sărbători legale.

De exemplu, în anul 2020, cuantumul primelor a fost între 2.000 și 17.000 lei persoană, existând situații în care un salariat a primit două prime speciale în valoare totală de 20.000 lei.

Compania a acordat prime cu caracter special, în baza unor liste/tabele, în care sunt nominalizați salariați și cuantumul sumelor acordate, fără a avea la bază documente care să justifice scopul. Transelectrica nu a dovedit că a evaluat performanțele individuale ale salariaților pentru anul 2020 și aici aplicarea unor criterii de repartizare a sumelor/persoană.

De asemenea, compania a acordat și adaosuri salariale, conform statelor de plată în perioada 2020-2022 fără a fi justificate, nu a fost menționat scopul acordării lor, sărbătoarea legală sau evenimentul special așa cum prevede contractul colectiv de muncă.

Adaosurile salariale date de Transelectrica au fost de 16.937 lei/salariat și au fost acordate unui număr de 2.100 salariați, astfel că cheltuiala se ridică la peste 35 milioane de lei, în 3 ani.

Indemnizații majorate peste nivelul prevăzut de lege

Curtea de Conturi mai arată că Transelectrica a acordat indemnizații pentru membrii Consiliului de Supraveghere (cei numiți în anul 2020 pe un mandat de 4 ani) și pentru membrii Directoratului (cei numiți pe mandate provizorii în anul 2022) în alte condiții decât cele legale, depășind nivelul maxim pe care îl permitea legea guvernanței corporative.

Pentru cei șapte membri ai Consiliului de Supraveghere, remunerația a fost stabilită la 13.976 lei brut, iar ulterior a fost majorată la 15.532 lei brut/lună.

Curtea de Conturi atrage atenția în raport că, în cazul a 2 persoane selectate în baza eșantionării, nivelul indemnizației fixe acordate depășește nivelul maxim prevăzut de lege, calculat prin luarea în calcul a mediei (de 2 ori) pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată anterior numirii.

Totodată, pentru cei 5 membri provizorii ai Directoratului, compania a acordat o indemnizație fixă brută lunară de 46.597 lei brut/lună, pe care ulterior a majorat-o la 55.050 lei brut/lună.

Astfel, în cazul a 2 persoane din Directoratul selectate în baza eșantionării, nivelul indemnizației depășește nivelul maxim prevăzut de legea guvernanței corporative, calculat prin luarea în calcul a mediei (de 6 ori) pe ultimele 12 luni a câștigului salariat mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată anterior numirii.

Curtea de Conturi mai arată că Transelectrica a acordat avantaje unor membri provizorii ai Directoratului, precum cheltuieli cu chiria și transportul, în alte condiții decât cele legale. Pentru membrii care nu locuiau în București, compania a decontat contravaloarea chinei lunare în limita a 780 euro (fără TVA)/lună și contravaloarea transportului (rutier, aerian, feroviar) până la limita de 2.000 tei (fără TVA)/lună.

Epopeea șefilor dați afară ilegal care câștigă în instanță

În septembrie 2020, Transelectrica a ales un consiliu de supraveghere pe 4 ani, conform principiilor legii guvernanței corporative.

Membrii Consiliului de Supraveghere numiți în 28 septembrie 2020:

• Adrian Goicea
• Luiza Popescu
• Jean-Valentin Comănescu
• Oleg Burlacu
• Mircea Cristian Staicu
• Mihaela Popescu
• Ciprian Constantin Dumitru

Ulterior, în decembrie 2020, compania și-a ales și un directorat, tot pe 4 ani, format din:

• Cătălin Niţu, preşedinte
• Andreea Mihaela Miu, membru
• Marius Viorel Stanciu, membru
• Corneliu Bogdan Marcu, membru
• Ovidiu Anghel, membru

Însă pe 22 iunie 2021, Secretariatul General al Guvernului (SGG) a decis, în calitate de acționar majoritar al Transelectrica, schimbarea membrilor Consiliului de Supraveghere. Astfel, cei șapte membri care aveau mandate de patru ani au fost revocați și înlocuiți de membri provizorii, cu mandate de 4 luni, valabile doar până la data de 22 octombrie 2021.

Ulterior, pe 23 iunie 2021, noul Consiliul de Supraveghere a revocat și membrii Directoratului, care de asemenea aveau mandat întreg pe patru ani, și i-a înlocuit tot cu interimari.

Deciziile au fost luate în timpul Guvernului condus de liberalul Florin Cîțu, cei demiși de la Transelectrica fiind aleși în timpul premierului liberal al lui Ludovic Orban, între cei doi fiind un conflict.

Ulterior, toți cei șapte foști membri ai Consiliului de Supraveghere din Transelectrica au acționat compania în judecată și au solicitat ca aceasta să le plătească drepturile salariale pentru întreg mandatul pe care nu au apucat să îl termine, plus penalități, iar unii dintre ei chiar au câștigat.

Curtea de Conturi arată că Transelectrica a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, bonusuri și penalități către foștii șefi concediați ilegal.

„CNTEE Transelectrica SA, în perioada 2020-2022, pentru neplata unor bonusuri de performanță – remunerații valorificare OAVT (Opțiuni pe Acțiuni Virtuale Transelectrica) prevăzute în contractele de mandat încheiate între membrii Directorat/Consiliu de supraveghere, urmare unor decizii civile definitive, pe lângă sumele datorate conform contractelor de mandat (21.522.372,71 lei), a plătit dobânzi legale penalizatoare în sumă de; 8.061.863,54 lei, actualizări ale sumelor cu IPC în sumă de 1.762.546 lei, cheltuieli de executare silită, în sumă de 187.079,06 lei și cheltuieli de judecată în sumă de 642.198.16 lei”, arată raportul Curții de Conturi.

Curtea amintește că Transelectrica este parte într-un număr de 12 litigii în care foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului, revocați în iunie 2021, au formulat acțiuni în pretenții (14.003.508 lei la care se adaugă dobânzi și actualizare cu indicele inflației), care fac obiectul unor arbitraje, aflate în diferite stadii procesuale.

Curtea de Conturi atrage atenția că Transelectrica nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese.

„CNTEE Transelectrica SA nu în toate cazurile a folosit toate căile de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, fiind identificată situația în care, împotriva unei sentințe civile (nr. 3287/31.10.2018 pronunțate de Tribunalul București – Secția a Vl-a Civilă în dosarul nr. 43557/3/2017) compania a formulat apel peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege (termen care este unul imperativ), fiind respins de Curtea de Apel care a constatat că apelanta- pârâtă Compania Națională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” SA a formulat apelul tardiv. CNTEE Transelectrica SA, în baza acestei sentințe a efectuat cheltuieli în sumă totală de 4.230.801,30 lei (2.171.210 lei, remunerație valorificare OAVT; 773.687,71 lei, bonus de performanță; 1.186.511 lei, dobândă legală penalizatoare; 48.544,07 lei, cheltuieli de judecată; 51.017,52 lei, cheltuieli de executare silită; 915 lei, cheltuieli de judecată – apel contestație)”, mai arată Curtea de Conturi.

Probleme cu angajările

Curtea de Conturi atrage atenția și față de problemele cu angajările pe care le are Transelectrica.

De exemplu, instituția spune că recrutarea angajaților nu a îndeplinit în totalitate condițiile stabilite prin norme și reglementări. Mai precis, nu au existat haremuri de corectare în cazul concursurilor care presupun lucrări scrise, și au lipsit semnăturile și notele acordate individual de către fiecare membru al comisiei, pe fiecare lucrare în parte. A lipsit transparența în evaluarea candidaților în cazul utilizării interviului ca metodă de selecție, neexistând nicio dovadă a modului de desfășurare a interviului.

Compania nu a respectat condițiile de studii și experiență, în cazul unui nou angajat.

„Urmare procedurii de selecție (probă scrisă și interviu), a fost declarat admis și angajat un candidat care a absolvit Universitatea „Ovidius” din Constanța – Facultatea de fizică, chimie, electronică și tehnologia petrolului, având titlu de inginer în domeniul Inginerie electronică și telecomunicații, specializarea electronică aplicată (cu Licența la Universitatea Politehnică București-lnginerie electronică și telecomunicații) și care avea experiență ca lucrător comercial, agent servicii client, respectiv operator suport tehnic”, arată raportul Curții de Conturi.

De asemenea, Transelectrica a numit temporar în funcții de conducere persoane angajate/detașate prin preluarea temporară a atribuțiilor și responsabilităților funcțiilor respective, fără a fi îndeplinite cerințele din fișa postului (ex. pentru funcția de inspector șef audit public intern nu au fost respectate cerințele privind certificările/autorizările precum și cele privind experiența profesională).

Compania a mai acceptat ocuparea pe perioadă nedeterminată a unui post prin trecerea unui salariat de pe un post cu durată determinată pe un post cu durată nedeterminată, modificarea duratei contractului individual de muncă, fără organizarea unui concurs/examen, mai arată raportul.

Probleme cu unele investiții

Curtea de Conturi a descoperit nereguli și în ce privește contractele de investiții ale companiei, printre care:

• Prelungirea perioadei de execuție în cazul unor contracte de investiții, cu nerespectarea clauzelor contractuale, respectiv fără ca executantul să notifice Transelectrica imediat și în mod complet producerea forței majore și fără ca executarea lucrării să fie sistată.
• Neurmărirca recuperării sumelor cu care a fost majorat prețul contractului (valoarea manoperei și profitul) în alte condiții decât cele legale. În contractul pentru Stația Electrică de Transformare 400/110/20 kV Domnești, unde antreprenor general a fost compania clujeană Energobit, Transelectrica a acceptat plata unor sume reprezentând diferențe la costurile cu manopera ofertată și executată în baza contractului. Compania a acceptat la plată facturi având anexate Tabele (întocmite de executant) cuprinzând diferențele la costurile cu manopera ofertată și executată în baza Contractului de lucrări. În justificarea sumelor incluse în aceste Tabele, au fost prezentate documente întocmite în mod neunitar de către Energobit SA, transmite Curtea de Conturi. Conform instituției, au fost constatate diferențe între formularul transmis companiei Transelectrica SA în data de 07.05.2018 și cel prezentat în instanță, în sensul înscrierii altor valori ale costului cu manopera și ale cotelor aplicate cheltuielilor indirecte și profitului: 5% (mai mari) față de 3% cheltuieli indirecte și 2% profit în formularul F3 prezentat în instanță. Astfel, Transelectrica a acceptat actualizarea prețului Contractului calculat în alte condiții decât cele legale, respectiv nu s-a limitat la actualizarea elementelor de cost/preț care au suferit modificărifla componenta manoperă), fiind majorate în mod nejustificat cheltuielile cu manopera și profitul.
• Neîntreprinderea măsurilor de recuperare a penalităților de întârziere în cazul unui contract. Transelectrica a reziliat un contract fără a calcula și recupera penalitățile de întârziere pentru nefinalizarea la termen a execuției etapelor contractuale. Ulterior, compania a calculat penalități de întârziere de 10.195.849 lei și a solicitat executarea poliței de garantare privind buna execuție a contractului, care a fost respinsă ca fiind tardiv formulată.
• Neurmărirea clauzelor contractuale în cazul contractului pentru staţia de la Bradu, de lângă Piteşti. Curtea de Conturi spune că Transelectrica nu a recuperat integral (620.687,62 lei) avansurile acordate executantului Romelectro SA, în condițiile în care acestea nu au fost justificate și utilizate integral, iar contractul a fost denunțat de executant. Compania nu a calculat penalități de întârziere pentru nerealizarea activităților aferente etapei a ll-a, până la data intrării în insolvență a Romelectro, mai arată Curtea de Conturi. De asemenea, compania nu a calculat penalități de întârziere pentru nerealizarea activităților aferente etapei a lll-a, de la încheierea duratei de execuție a lucrărilor, respectiv 19.04.2022, până la data denunțării contractului de către executant, respectiv 03.05.2022.