Foto: Dreamstime
România are nevoie de o industrie de apărare eficientă, esențială pentru menținerea stabilității economice și geopolitice, mai ales pe fondul actualelor tensiuni internaționale, sunt de părere analiștii Romanian Economic Monitor, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că deficitul bugetar actual limitează spațiul de manevră privind creșterea bugetului alocat pentru apărare. România a cheltuit 2,25% a PIB pe apărare în 2024, ceea ce era mai puțin decât media NATO (2,7%) sau ponderea cheltuielilor pe apărare a altor țări din regiune, precum Polonia (4,12%). Aceștia mai atrag atenția că, pe lângă bugetul alocat contează și ponderea cheltuielilor pe echipamente și infrastructură militară, esențiale pentru modernizarea sistemului de apărare. România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară, pe când celelalte țări importante vecine cu Ucraina, Belarus și Rusia au cheltuit o porțiune semnificativ mai mare.
“În contextul tensiunilor geopolitice din ultima perioadă, generate de faptul că guvernul SUA a purtat discuții cu Federația Rusă despre încetarea războiului din Ucraina fără a invita la discuții vreun stat membru al Uniunii Europene (UE), întărirea capacităților militare ale statelor membre UE devine un obiectiv din ce în ce mai important”, sunt de părere analiștii Romanian Economic Monitor.
Aceștia fac referire la contextul actual și posibile scenarii: săptămâna trecută, guvernul Statelor Unite a purtat discuții în Arabia Saudită cu Federația Rusă despre încetarea războiului din Ucraina, la care UE nu a participat; de asemenea, în spațiul public s-a vehiculat inclusiv o posibilă retragere militară a SUA din țările din Europa de Est, răspunsurile concrete ale administrației americane, mai ales pe termen mediu și lung, fiind greu de anticipat.
„Neavând o participare directă la aceste discuții, UE pare să aibă posibilități relativ mai limitate în momentul de față pentru impunerea intereselor proprii în regiune. Pentru ca UE să poată asigura securitatea Europei de Est și pentru ca România să aibă o mai bună posibilitate să își protejeze interesul național, creșterea cheltuielilor militare pentru întărirea Forțelor Armate Române și a celorlalte state membre UE pare inevitabilă”, explică cercetătorii RoEM. De menționat totuși că, la începutul săptămânii, au avut loc discuții între președintele francez Emmanuel Macron și Donald Trump.
Cum stăm cu bugetele?
Conform estimărilor NATO, România a cheltuit 2,25% a PIB pe apărare în 2024, ceea ce era mai puțin decât media NATO (2,7%) sau ponderea cheltuielilor pe apărare a altor țări din regiune, precum Polonia (4,12%). În același timp, conform calculelor realizate de analiștii RoEM, Rusia a cheltuit aproximativ 7,11% a PIB pe forțele armate (calculele sunt bazate pe datele IISS – cheltuieli militare ruse de 145,9 miliarde de dolari, respectiv pe datele TASS – PIB-ul Rusiei fiind estimat la 2050 miliarde de dolari).
Pe lângă proporția cheltuielilor pentru apărare din PIB-ul unei țări, calitatea acestor cheltuieli este cel puțin la fel de importantă, iar aceasta poate fi măsurată, de exemplu, prin proporția cheltuielilor pe echipamente și infrastructură militară (inclusiv cercetare și dezvoltare) din totalul cheltuielilor pentru apărare, precizează analiștii RoEM. Un studiu realizat pentru Institutul de Politici Europene din cadrul Universității Bocconi din Italia atrage atenția asupra faptului că statele membre UE au cheltuit mult mai puțin pe echipamente și infrastructură militară raportată la personalul militar decât SUA, ceea ce a rezultat într-o capacitate militară scăzută a forțelor armate europene. Conform aceluiași studiu, statele membre ale UE au început să reducă decalajul față de SUA după 2015, reușind să majoreze cheltuielile pentru apărare cu 50% (ajustată cu inflația) de atunci, 46,2% din aceste cheltuieli militare suplimentare fiind alocate pentru echipamente și infrastructură militară.
În același timp, conform estimărilor NATO, România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară, pe când celelalte țări importante vecine cu Ucraina, Belarus și Rusia au cheltuit o porțiune semnificativ mai mare pe sporirea capacităților militare (Polonia a cheltuit 55,7% a bugetului militar pe echipament și infrastructură, iar Finlanda a cheltuit 46,1%).
Eficiența bugetului și a forțelor armate pot fi îmbunătățite în viitor prin continuarea reorientării bugetului spre echipamente, infrastructură și instrucție militară, sunt de părere analiștii RoEM. Datele NATO arată că în 2014, 71,15% a bugetului militar din România a fost alocat pentru salariile și pensiile personalului civil și militar al forțelor armate, ceea ce a fost redus la 43,25% în 2024, însemnând un progres semnificativ. Totodată, SUA a cheltuit doar 25,22% a bugetului militar total pe personal în 2024, iar Polonia și Finlanda au cheltuit 29,52%, respectiv 20,56% pe personalul civil și militar, reușind să atingă o rată a înzestrării (cheltuieli pe echipament, infrastructură, și instrucție militară pe cheltuieli pe personal) mai ridicată decât țara noastră.
„Din punct de vedere economic, creșterea semnificativă a bugetului de apărare a României ar putea înrăutăți balanța comercială a țării prin creșterea importurilor echipamentelor militare, ceea ce ar putea conduce la riscuri economice majore. De asemenea, în contextul actual al bugetului de stat, o astfel de creștere a costurilor ar îngreuna și mai mult eforturile guvernului de a reduce deficitul bugetar la un nivel sustenabil. Mai mult, subliniem faptul că majorarea cheltuielilor pentru apărare în sine nu rezolvă neapărat situația militară actuală, un proiect strategic însă care țintește clar îmbunătățirea capacității de apărare a României luând în considerare și incertitudinile geopolitice actuale ar reprezenta o abordare mult mai eficientă și din punct de vedere economic”, susțin analiștii RoEM.
Europenii, inclusiv România, sunt puși în situația de a crește cheltuielile militare pentru a compensa o eventuală slăbire a forțelor NATO de pe continentul european.
Citește o analiză Economedia pe această temă:
