Sursa foto: Economedia
În acest moment dacă vom reuși să îmbunătățim inclusiv puterea de cumpărare, ne uităm la modul în care vom reuși până în 2026 să absorbim banii din PNRR pentru că în acest moment avem din PNRR doar o treime din bani care au venit, deși noi suntem la jumătatea implementării. Suntem undeva la o frână de mână trasă și cu un potențial enorm în față, a declarat Tana Foarfă, director Europuls, la conferința „România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”, organizată de G4Media și Economedia. Aceasta a spus că România se comportă ca un adolescent care nu a avut parte de suficientă educație financiară și se uită la banii europeni ca la niște bani de buzunar pe care îi va avea tot timpul de la părinți și îi va cere de fiecare dată când are o idee.
„În acest moment dacă vom reuși să îmbunătățim inclusiv puterea de cumpărare, ne uităm la modul în care vom reuși până în 2026 să absorbim banii din PNRR pentru că în acest moment avem din PNRR doar o treime din bani care au venit, deși noi suntem la jumătatea implementării, deci 30% nu este neapărat o cifră bună și din acești 33% din fondurile PNRR care ne-au intrat noi am reușit să cheltuim doar 20%. Așa că în acest moment suntem undeva la o frână de mână trasă și cu un potențial enorm în față”, spune Tana Foarfă.
Aceasta spune că una dintre principalele probleme este faptul că România nu are capacitatea de a analiza și de a veni cu planuri realiste și perspective realiste și nu există o consultare transparentă și o implicare a partenerilor sociali și a mediului de business și a societății civile, în general, când se realizează bugetul pe următorul an.
„România împlinește anul aceste 17 ani de când a aderat la Uniunea Europeană. Ne putem gândi că România se comportă în acest moment ca un adolescent care nu a avut parte de suficientă educație financiară. În momentul în care ne uităm la banii europeni, din perspectiva României, parcă îi privim ca pe niște bani de buzunar, bani pe care îi vom avea tot timpul de la părinți și îi cerem de fiecare dată când avem o idee. Nu ne gândim neapărat din perspectiva de a investi o parte sau a păstra o partea pentru a avea o strategie pe termen lung. Nu ne gândim la modul în care proiectul respectiv nu o să aducă atât de multe beneficii pe termen mediu sau lung, ci sunt doar proiecte punctuale. Nu avem încă acea capacitate de a analiza și a veni cu niște planuri realiste și cu niște perspective realiste. Ne putem uita, de exemplu, cum este realizat bugetul României. Avem niște sume aruncate pe partea de venituri și pe partea de cheltuieli care nu vin în atenția publică cu o bază fundamentată, nu știm exact de unde au venit analizele, care este baza științifică și analiza de impact pe care o avem când aruncăm cu cifrele despre bugetul anului următor. Nu avem o consultare transparentă și o implicare a partenerilor sociali și a mediului de business și a societății civile, în general, când realizăm bugetul pe următorul an”, a spus Tana Foarfă.
Aceasta spune că industria în general va fi o prioritate cheie pentru UE în ceea ce privește viitoarele fonduri acordate statelor membre, precum și partea de industrie de apărare și tot ceea ce înseamnă digitalizare în industria de apărare.
„În acest moment, pe partea de inovare, așa cum noi ca țară, România, ne uităm și suntem la coada clasamentului la nivel european, așa și Europa, în mai multe domenii sau în mai multe cazuri, este la coada clasamentului la nivel global. Vorbim de testele PISA. Știm foarte bine rezultatul din România cu privire la testele PISA. Și UE, comparativ cu alte țări din G7, pe testele PISA nu performează. Dacă ne uităm pe partea de cercetare și inovare, ținta până în 2030 este să avem resurse la nivel european pe partea de cercetare și inovare din bugetul european, nici acelea nu au fost atinse. Dacă ne uităm inclusiv pe partea de competențe digitale și tot ce înseamnă digitalizearea industrială și acolo suntem mult în urma altor țări cu care avem relații comerciale și încercăm să facem politică de concurență. Aici este locul în care lăsăm acum UE. Așa că după alegeri, industria în general va fi o prioritate cheie și dacă ne uităm inclusiv la partea de industrie de apărare și de tot ce înseamnă digitalizarea în industria de apărare este un element cheie a UE”, menționează directorul Europuls.
Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului.