După izbucnirea războiului la scară largă între Rusia și Ucraina în 2022, statele europene au început să acorde o atenție sporită apărării, iar România, aflată la granița conflictului, nu face excepție. Bucureștiul a achiziționat sau a anunțat planuri de achiziții pentru arme în valoare de miliarde de dolari. Multe dintre acestea vor fi finanțate prin mecanismul european SAFE. România are alocată suma de 16,68 miliarde de euro prin SAFE, a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după Polonia, care are 43 de miliarde de euro. Mecanismul, cu un buget total de 150 de miliarde de euro, acordă împrumuturi cu o dobândă maximă de 3%, cu o perioadă de grație de 10 ani și o perioadă de rambursare de până la 45 de ani. Economedia trece în revistă cele mai importante achiziții făcute sau planificate de București după data de 24 februarie 2022. Acestea au o valoare totală estimată la cel puțin 23 de miliarde de dolari.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -

La două luni de la izbucnirea conflictului de la graniță, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a luat decizia ca România să cumpere avioane de generația a cincea, cu amprentă radar redusă. România și-a anunțat oficial intenția de a achiziționa avioane F-35A în septembrie 2024, când Departamentul de Stat al SUA a aprobat o posibilă vânzare a 32 de avioane F-35A Lightning II, într-un pachet de aproximativ 6,4 miliarde de dolari, către București.

Ulterior, Bucureștiul a anunțat intenția de a achiziționa dronele Bayraktar TB2 în august 2022, când Ministerul Apărării Naționale a solicitat aprobarea Parlamentului pentru cumpărarea a trei pachete de sisteme TB2, fiecare cu câte șase drone, în total 18 drone. Contractul de achiziție a fost semnat în aprilie 2023, pentru o valoare de aproximativ 321 milioane de dolari.
România a achiziționat apoi, în 2023, second-hand de la Marea Britanie, două nave vânătoare de mine din clasa Sandown, la un cost total de circa 150 de milioane euro, ca răspuns la amenințarea minelor în Marea Neagră.
În același an, Bucureștiul a anunțat achiziția obuzierelor autopropulsate K9 din Coreea de Sud. Contractul de circa 920 milioane de dolari presupune livrarea de 54 de obuziere autopropulsate K9 și 36 de vehicule de suport pentru acestea, model K10. Două treimi dintre vehicule vor fi construite la fabrica producătorului Hanwa din Petrești, Dâmbovița.

La finalul lui 2023 a fost semnat un contract între România și SUA pentru achiziția a trei noi sisteme de apărare aeriană Patriot, în valoare de 946 de milioane de dolari. Până la sfârșitul anului 2029, Bucureștiul ar urma să dețină opt astfel de sisteme.
Apoi, Bucureștiul a anunțat, în 2024, achiziția vehiculelor blindate Cobra II de la Otokar. Contractul prevede furnizarea a 1.059 de unități, dintre care primele 278 vor fi produse în Turcia, iar restul în România, la Mediaș, cu livrări începând din ultimul trimestru al anului 2025. Contractul, fără TVA, are valoarea de 857 de milioane euro.

România a aprobat, tot în 2024, intenția de extindere a parcului de HIMARS (peste primele 3 sisteme livrate, din contractul 2018), cu posibil alte 3 sisteme (54 de instalații de lansare).
În 2025 România a anunțat contracte uriașe de achiziții
În 2025, România a anunțat planul de a achiziționa sute de mașini de luptă ale infanteriei (MLI), respectiv 246 de vehicule într-o primă fază și alte câteva zeci după 2031. Valoarea estimată a primei faze a contractului este de aproximativ 2,5 miliarde de euro. Producția include și o parte realizată în România prin transfer tehnologic, asamblare și integrare locală. Potrivit surselor Economedia, vehiculul selectat va fi KF41 Lynx, produs de compania germană Rheinmetall.

Totodată, România și-a anunțat în martie intenția de a achiziționa o navă de patrulare din clasa Hisar din Turcia. Această decizie a fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) ca parte a eforturilor de modernizare a Marinei Române și de consolidare a capacităților sale de apărare în Marea Neagră. Potrivit ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, nava este necesară pentru a apăra perimetrul de extragere de gaze Neptun Deep. UE se teme că acesta ar putea fi sabotat, potrivit TechRider.

Acordul a fost discutat și aprobat de comisiile parlamentare de apărare la începutul lunii septembrie 2025. Ministrul Apărării și oficialii militari au subliniat urgența acestuia din cauza contextului de securitate în continuă schimbare din regiunea Mării Negre. Moșteanu a precizat că această navă a fost selectată deoarece era disponibilă; în cazul altor producători listele de așteptare sunt lungi. „Corveta turcească este o achiziție de care Marina Română are nevoie. Corveta e gata. Problema cu armamentul acum este că nu ai nimic [disponibil]”, a afirmat el, punând accentul pe urgența demersului. Nava costă aproximativ 223 milioane euro, fără TVA.

Tot anul acesta, România a anunțat intenția de a achiziționa 216 tancuri. Această achiziție va include și 76 de vehicule derivate (tractoare de evacuare, poduri mobile, dragoare de mine) și prevede producția și integrarea componentelor în România. Pe 30 septembrie 2025, Ministerul Apărării Naționale a solicitat Parlamentului aprobarea unui plan de cumpărare a sute de astfel de vehicule, inclusiv muniții, piese și instruire, într-un contract estimat la peste 7,6 miliarde de dolari. Planul extinde un acord din 2023 pentru achiziția a 54 de tancuri M1A2 SEPv3 Abrams fabricate în SUA. Deși s-a scris că cele peste 200 de vehicule noi vor fi tot Abrams, acest lucru nu este stabilit deocamdată, competiția fiind deschisă.
A urmat, în iulie, semnarea contractului cu cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems pentru programul SHORAD/VSHORAD, care include achiziția a șase sisteme integrate SHORAD și șase VSHORAD, precum și echipamente auxiliare pentru instruire, simulare și sprijin logistic. Valoarea totală estimată a contractului este de circa 2,03 miliarde euro fără TVA. Acesta este un program de înzestrare al Ministerului Apărării care vizează dotarea forțelor terestre și aeriene cu sisteme integrate de apărare antiaeriană cu rază scurtă (SHORAD) și foarte scurtă (VSHORAD).
La mijlocul acestui an, România a anunțat, de asemenea, planul de achiziție a noilor arme de asalt pentru infanterie. Ministerul Apărării Naționale a demarat proceduri mari de achiziție pentru arme de asalt noi calibru 5,56 mm și alte arme de infanterie, cu un program evaluat la 400 de milioane de euro pentru armele individuale.
Totodată, într-un interviu pentru publicația soră TechRider, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat dorința de a dezvolta drone împreună cu Ucraina (navale, terestre și aeriene), dar și achiziția a două nave de patrulare de coastă. Toate acestea ar urma să fie achiziționate prin mecanismul SAFE, dar costurile nu au fost precizate.
România va construi, în parteneriat cu compania germană Rheinmetall, în orașul Victoria din Brașov, o fabrică de pulberi pentru muniție. Investiția totală în această fabrică depășește 500 milioane de euro, iar fabrica va crea aproximativ 700 de locuri de muncă.

Colaj Economedia (Surse: Pexels / Profimedia / Wikimedia)