VIDEO Efectele Inteligenței Artificiale în piața muncii din IT. Profesor la Calculatoare: “Este posibil ca unii juniori să își piardă job-urile, dar nu cred că AI-ul va înlocui programatorii”/ “Cineva trebuie să verifice rezultatele, altfel vor cădea avioane, va fi nebunie”

Un programator bun poate folosi Inteligența Artificială pentru a deveni mai rapid, însă tehnologia nu are capacitatea, în acest moment, să preia cu totul munca oamenilor experimentați, spune Costin Raiciu, cercetător și cadru didactic la Catedra de Calculatoare de la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnice București. De ce? Costin Raiciu explică cum funcționează AI-ul în programare și în ce măsură există riscul ca IT-iștii să își piardă locurile de muncă. Vă prezentăm și câteva perspective din piața IT.

Costin Raiciu este cercetător și cadru universitar la București, iar activitatea sa vizează zona de rețele, sisteme de operare și verificare. Acesta are studii doctorale la University College London (UCL) și a vorbit într-un episod al seriei noastre “Cei care se întorc” despre traseul său profesional și reîntoarcerea în România, într-un interviu Economedia, pe care puteți să îl citiți AICI.

L-am întrebat pe acesta și cum se vede AI-ul la muncă, din interiorul domeniului.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Filmare și montaj: Cosmin Tudorescu, Echipa Studio G4Media

“Ca tehnologie, AI-ul, aceste modele de tip large language model – au clar valoarea adăugată mare și este clar că vor rămâne. În ce măsură va provoca inteligența artificială un șoc seismic în societate? Nu cred că vom vedea ceva la nivelul acesta. Prima întrebare este doar dacă va înlocui programatorii. Din ceea ce văd în momentul acesta, răspunsul e “nu””, consideră Raiciu.

Acesta spune că tehnologia e o unealtă pentru programatori și explică și felul în care aceasta funcționează.

“Dacă ești un programator bun, poți să folosești AI, să fii mai rapid, mai eficient. Dar dacă nu știi să programezi… succes! Adică nu te va ajuta treaba asta, să programeze în locul tău. Problema principală stă în felul următor: atunci când scrii un program, îl scrii constructiv. Adică faci o bucățică mică, înțelegi cum funcționează, mai adaugi și tot așa – adaugi complexitate ușor, ușor și, în felul acesta, ajungi la o soluție. Așa gândește omul. AI-ul îți dă direct o soluție. Pentru probleme simple, asta merge, dar pentru probleme puțin mai complexe, adică dacă nu e ceva ce a văzut deja, o să aibă niște mici probleme. Dificultatea să înțelegi ce a făcut ca să rezolvi problema este mai mare decât să scrii de la zero. Adică dacă nu știi să scrii de la zero, sigur nu știi să rezolvi problema. Aceasta e problema fundamentală și asta înseamnă că, pe termen scurt, poate că vor fi niște juniori care își vor pierde job-urile, dar, pe termen lung, vei putea să produci mai mult cod cu aceiași oameni. Cam asta se va întâmpla”, consideră cercetătorul.

În concluzie, tehnologia nu are capacitatea să înlocuiască programatorii.

“Cineva tot trebuie să verifice ce a ieșit, altfel nu vor merge lucrurile; adică vor cădea avioane, va fi nebunie”, completează Raiciu.

“Va fi întotdeauna nevoie de experți în domeniu, de validare, de factorul uman”

De la o altă catedră de Informatică, Ioana Ciuciu, ne-a împărtășit o părere similară: programarea va avea nevoie de oameni în continuare, cu toată evoluția tehnologiei.

“AI-ul nu poate să ne înlocuiască, va fi întotdeauna nevoie de experți în domeniu, de validare, de factorul uman. Se vor automatiza unele procese. Dar acum totul se întâmplă într-un ritm atât de alert, încât e posibil chiar ca oamenii să nu poată face față lucrului. Dar nu cred că putem vorbi de un impact uriaș pe moment, astfel încât noi să rămânem fără locuri de muncă din cauza AI-ului. Asta nu cred”, a spus Ioana Ciuciu, lector universitar la UBB, în Departamentul de Informatică, la Facultatea de Matematică și Informatică

AI, din interiorul industriei IT: Ce spun programatorii și antreprenorii?

Cum se văd lucrurile din interiorul industriei de IT, care folosește AI?

“Noi nu suntem parte din “bula AI”. Există foarte multe companii care sunt parte din acea bulă, să zic, care au crescut datorită AI-ului. Pentru noi, AI-ul este o unealtă și de creștere a eficienței, a echipelor cu care noi livrăm. Totodată, AI-ul este un instrument bun pentru clienți, pentru a dezvolta diverse soluții mai rapid. Totodată, asta, împreună cu alte tehnologii, duce la o anumită eficientizare și la o creștere a business-ului”, a spus Oprean, într-un interviu recent pentru Economedia.

Despre rolul AI în munca programatorilor am vorbit și cu Mihai Negrea, fondator al DataDriven.ro, o platformă care monitorizează piața licitațiilor publice, cu ajutorul AI, urmărind date din mai multe surse, inclusiv SEAP.

Mihai Negrea spune că el însuși, ca programator și antreprenor, utilizează AI, dar îi identifică și limitele.

“Lucrez cu doi agenți AI. Când greșește unul, îl întreb pe celălalt. Sunt cumva “angajații” mei”, spune Mihai. “Deci pe mine mă ajută foarte mult. Dar ca să zici că am ajuns la un moment în care poate AI-ul să aplice la o licitație automat, fără input de la o companie… mi se pare că încă nu suntem la acel nivel. Sunt diferențe foarte mari în diverse domenii de activitate, dar inteligența artificială ajută. Și da, cred că asta e direcția”, spune Mihai.

Despre limitele sau chiar problemele pe care le poate crea Inteligența Artificială în zona de licitații publice, citiți mai pe larg AICI