tineri joburi IUF- The International University Fair
România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, aceasta fiind considerabil peste media europeană. Jucătorii din piața muncii spun că munca part-time a adolescenților nu e o practică răspândită în România, dar și opțiunile oferite de angajatori și adaptate acestui grup de vârstă sunt mai puține. Cu toate acestea, există în piață oportunități de angajare. Ce job-uri pot găsi tinerii și ce salarii se oferă?
În cele mai recente date privind șomajul din România, Institutul Național de Statistică (INS) notează că reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 25,3%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada iulie – septembrie 2024.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,0% pentru luna decembrie 2024 (4,1% în cazul bărbaţilor şi 3,9% în cazul femeilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 72,7% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna decembrie 2024.
De asemenea, în statisticile Eurostat, România e sub media UE la acest procent – în decembrie 2024, rata șomajului în rândul tinerilor era de 15% în UE.
Cu toate aceste cifre, interesul tinerilor pentru oportunitățile de angajare este în creștere, conform unor date din piața muncii. Pe platforma eJobs, 2024 a adus peste 320.000 de conturi noi de candidați, în creștere cu 20,6% față de 2023. Aproximativ 40% dintre aceștia au fost tineri cu vârste între 18 și 24 de ani, aceștia fiind, de altfel, cei mai activi, generând 2,8 milioane de aplicări, adică un sfert din total.
“Interesul tinerilor pentru oportunitățile de angajare este în creștere, iar datele de pe bestjobs confirmă această tendință. În ultima lună, 24% dintre candidații care își caută un loc de muncă au vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă, de 33%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când doar 18% dintre aplicanți făceau parte din generația Z. Aceste cifre indică o implicare tot mai activă a tinerilor în procesul de recrutare și o dorință crescută de a-și începe sau dezvolta cariera profesională”, spune, pentru Economedia, Ana Vișian, marketing manager al platformei de locuri de muncă BestJobs.
Companiile sunt în căutare de tineri pentru roluri entry-level sau fără experiență, oferind oportunități variate în mai multe domenii, arată datele din piață. Cele mai multe posturi disponibile se găsesc în retail, call center/ suport clienți, marketing, producție/ logistică, turism și HoReCa, însă oportunități similare există și în alte industrii.
Tinerii pot accesa aceste locuri de muncă în funcție de studiile urmate și de experiența acumulată prin internshipuri sau programe de voluntariat. În ceea ce privește salariile, pozițiile entry-level pornesc de la 500 de euro, dar pot ajunge la 1.000 – 1.100 de euro pentru rolurile care necesită studii tehnice, cunoașterea avansată a unei limbi străine sau o calificare specifică domeniului de activitate, arată datele Bestjobs.
Există mai mulți factori care influențează integrarea tinerilor pe piața muncii, spun jucătorii din piață.
“În primul rând, cred ca ar trebui să analizăm și eșantionul de 15 – 24 de ani, deoarece provocările variază semnificativ în funcție de vârstă. În multe țări, adolescenții sunt încurajați să lucreze part-time sau să urmeze internshipuri încă din liceu, însă în România acest lucru nu este o practică răspândită. Nu avem în cultura noastră ideea că un adolescent ar trebui să lucreze, de aceea tinerii între 15 și 18 ani au dificultăți în găsirea unui loc de muncă, chiar și atunci când își doresc să lucreze. În al doilea rând, ar trebui să vorbim despre lipsa joburilor adaptate acestui grup de vârstă”, spune Ana Vișian.
Astfel, opțiunile part-time și fără experiență sunt mai puține, iar multe companii preferă candidați cu experiență.
“În plus, diferențele dintre mediul rural și urban contribuie la rata ridicată a șomajului. În zonele rurale, unde rata șomajului este cea mai ridicată, oportunitățile de angajare sunt limitate, iar locurile de muncă disponibile sunt informale sau „la negru”, ceea ce descurajează tinerii să intre în câmpul muncii. Pe de altă parte, în mediul urban există mai multe oportunități, dar salariile mici îi descurajează pe mulți să accepte joburi entry-level sau fără experiență”, arată reprezentanții platformei de locuri de muncă.
Într-un oraș mare precum București, Cluj sau Timișoara, un salariu de 500 – 600 de euro nu acoperă costurile tot mai ridicate de trai, la care se adaugă cheltuieli precum transportul, masa sau îmbrăcămintea necesară pentru job.
Un alt factor care influențează peisajul pe acest segment de potențiali angajați îl reprezintă perspectivele diferite pe care le au despre piața muncii candidații și angajatorii.
“Generația Z a crescut într-un context social, economic și politic diferit, ceea ce le-a modelat perspectiva asupra vieții profesionale. Tinerii din această generație pun accent pe flexibilitate, caută sens în ceea ce fac, nu se definesc exclusiv prin profesia lor și evită medii în care nu se simt apreciați. În schimb, multe organizații funcționează încă după valori tradiționale și principii capitaliste, ceea ce creează un decalaj între așteptările angajatorilor și ale candidaților. Pe termen lung, lipsa de compromis din ambele direcții poate face ca această situație să devină nesustenabilă. Creșterea interesului tinerilor pentru găsirea unui job este un semnal pozitiv. Această tendință, în creștere de peste un an, ne arată un schimb al mentalităților.Însă, integrarea lor pe piața muncii rămâne o provocare complexă, ce necesită adaptare și flexibilitate atât din partea angajatorilor cât și din partea sistemului educațional. Am tot vorbit despre schimbările pe care tinerii din Generația Z le vor aduce pe piața muncii, acel moment de schimbare a venit”, spune Vișian.
