838.728 lei trebuie să plătească Transelectrica, companie cu capital majoritar de stat, drept compensație pentru Jean-Valentin Comănescu, care a fost revocat ilegal din conducere. E ultima decizie a Centrului de Arbitraj de la Viena în cazul Transelectrica, după ce și Oleg Burlacu primise compensații de 792.132 de lei. Cum se explică hemoragia financiară de la compania controlată de guvern, prin Secretariatul General al Guvernului?
Demiterea din iunie 2021 lui Jean-Valentin Comănescu, a lui Oleg Burlacu și a altor cinci membri ai Consiliului de Supraveghere este considerată ilegală de către Centrul de Arbitraj de la Viena, care obligă compania Transelectrica să le plătească atât compensațiile financiare, cât și cheltuielile de judecată – cu mult mai mari decât în cazul unor tribunale românești.
Cum s-a ajuns la aceste revocări ilegale?
E vorba despre o decizie luată de guvernul condus de premierul Florin Cîțu în iunie 2021, prin intermediul Secretariatului General al Guvernului (SGG), condus la acel moment de Tiberiu Horațiu Gorun, considerat mâna dreaptă a premierului. Atunci, SGG, care e acționarul majoritar al Transelectrica (58% din acțiuni), a impus în Adunarea Generală a Acționarilor revocarea din funcție a celor șapte membri ai Consiliului de Supraveghere.
Problema e că cei șapte membri fuseseră numiți pentru o perioadă de patru ani, în urma unei proceduri prevăzute de lege, iar revocarea din funcție putea fi realizată doar în anumite condiții legate de eventuala încălcare a contractelor de mandat.
Or, la acel moment, decizia guvernului Cîțu de a-i demite pe șefii Transelectrica a fost considerată ilegală de curtea de arbitraj de la Viena, iar acum compania cu capital majoritar de stat trebuie să plăatească despăgubiri totale de milioane de euro.
Cei șapte membri revocați din funcție printr-o hotărâre AGA Transelectrica din iunie 2021 sunt Adrian Goicea, Luiza Popescu, Oleg Burlacu, Valentin Jean Comănescu, Mihaela Popescu și Mircea Cristian Staicu.
Toți cei șapte foști membri ai Consiliului de Supraveghere au dat în judecată Transelectrica, monopolul transportului energiei electrice în România și entitatea care guvernează Sistemul Energetic Național, cerând despăgubiri, iar unii dintre ei chiar au câștigat.
Cel mai recent, Transelectrica a fost obligată la Centrul de Arbitraj de la Viena să îi plătească despăgubiri de peste 800.000 lei fostului președinte al Consiliului de Supraveghere, Adrian Goicea, potrivit unei analize Economedia.
Marius Stanciu, fost membru al directoratului Transelectrica, care a fost revocat de companie în 2021, cere despăgubiri de aproape 4,4 milioane lei la Curtea de Arbitraj de la Viena, potrivit unui comunicat publicat la Bursa de Valori București (BVB).
În ianuarie transportatorul naţional de energie electrică Transelectrica a fost obligat de Centrul de Arbitraj de la Viena să-i plătească lui Oleg Burlacu, fost membru al Consiliului de Supraveghere care a fost revocat prin Hotărârea AGA nr. 4/2021, compensaţii de 792.132 lei, în baza contractului de mandat încheiat în aplicarea Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor nr. 9/28.09.2020, sumă brută la care se adaugă accesorii şi cheltuieli de judecată. Hotărârea arbitrală este definitivă şi obligatorie.
Totodată, Ciprian Constantin Dumitru precum şi Luiza Popescu, foşti membri ai Consiliului de Supraveghere, revocaţi prin Hotărârea AGA nr.4/2021, au înregistrat pe rolul Centrului de Arbitraj de la Viena cererile de arbitraj ARB5697 şi ARB-5713, valoarea pretenţiilor acestora fiind de 882.324 lei (principal), respectiv 792.132 lei (principal), reprezentând compensaţii în baza contractelor de mandat încheiate în aplicarea Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor nr. 9/28.09.2020.
De asemenea, Cătălin Niţu, fost membru al Directoratului, revocat prin Decizia Consiliului de Supraveghere nr.25/25.06.2021, a înregistrat cererea de arbitraj ARB-5706, valoarea pretenţiilor acestuia fiind de 559.164 lei (principal), reprezentând compensaţii în baza contractului de mandat încheiat în aplicarea Deciziei Consiliului de Supraveghere nr. 73/16.11.2020.
Ministerul Justiției vrea să le interzică șefilor de companii de stat să meargă la arbitraj în străinătate
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunțat că litigiile ce rezultă din contractele de mandat încheiate de companiile de stat din România trebuie soluţionate în ţară, afirmând că trebuie remediată situaţia actuală, în care companiile introduc clauze contractuale care prevăd soluţionarea eventualelor litigii la instanţe internaţionale.
Ea a anunțat că în şedinţa de Guvern de joi a înaintat un memorandum cu mai multe soluţii. O propunere se referă la realizarea de către AMEPIP a unei situaţii centralizate, iar în baza acesteia, evaluarea negocierii clauzelor compromisorii, raportându-se la documentul ce integrează politica de proprietate a statului în ceea priveşte întreprinderile publice cu luarea în considerare a eficientizării cheltuielilor bugetare şi a obiectivelor stabilite în PNRR privind guvernanţa întreprinderilor publice.
Context
Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA are monopolul transportului energiei electrice din România. În ciuda poziției de monopol în piață, a fost criticată deseori pentru lipsa investițiilor în rețelele de transport, dar și pentru modul preferențial de acordare a avizelor pentru proiectele private de energie regenerabilă.
Are un rol-cheie pe piaţa de energie electrică din România şi din regiune, responsabil de gestionarea şi operarea sistemului de transport al energiei electrice din România şi de asigurarea schimburilor de energie electrică între România şi ţările cu care este interconectată în Europa Centrală şi de Est, în calitate de membru al ENTSO-E.
Transelectrica SA gestionează şi operează o reţea electrică de transport de circa 9.000 de kilometri de linii electrice aeriene şi 81 de staţii electrice de transformare.