ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

În perioada 2007–2012, economia României a trecut printr-o succesiune de transformări profunde, marcate de criza financiară globală izbucnită în 2008, care a pornit din SUA, fiind declanșată de prăbușirea pieței imobiliare și a creditelor subprime. Situația s-ar putea repeta în curând din cauza politicilor administrației Trump, avertizează analiștii.

Aflată într-o fază de creștere economică accelerată între 2004 și 2008, România a beneficiat inițial de efectele aderării la Uniunea Europeană, de fluxuri consistente de investiții străine și de un consum intern în plină expansiune. Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat rate înalte de creștere, culminând cu un vârf de 7,1% în 2008. Această dinamică pozitivă ascundea însă dezechilibre structurale semnificative, precum deficite externe mari, inflație în creștere și o dependență periculoasă de capitalul străin.

Criza financiară declanșată în SUA a avut un impact aproape imediat asupra economiei românești, care a fost afectată în principal prin canale externe: scăderea cererii de export, retragerea investitorilor și prăbușirea creditării. În 2009, România a suferit una dintre cele mai severe contracții economice din Uniunea Europeană, cu un PIB care s-a redus cu 7,1%. Cele mai lovite sectoare au fost construcțiile, imobiliarele și sistemul bancar, care fuseseră motoare ale creșterii în anii anteriori. Investițiile totale s-au redus cu 25% în termeni reali, iar consumul populației a scăzut cu peste 10%.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

În 2010, guvernul român a adoptat un set dur de măsuri de austeritate, convenite cu FMI și Uniunea Europeană, în cadrul unui program de asistență financiară. Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% și majorarea TVA de la 19% la 24% au avut un efect deflaționar, dar au adâncit și mai mult recesiunea, afectând consumul intern și încrederea în economie. Deși aceste măsuri au stabilizat conturile publice și au redus deficitul bugetar, relansarea economică a fost fragilă și întârziată.

Abia în 2011, economia a revenit pe creștere, cu un avans al PIB de 2,5%, susținut mai ales de un an agricol favorabil și de relansarea parțială a exporturilor. Industria orientată spre piețele externe, precum cea auto și cea de echipamente, a început să își revină, iar investițiile productive au înregistrat o ușoară relansare. Totuși, în 2012, în contextul crizei datoriilor suverane din zona euro și al unei secete severe, economia românească a stagnat din nou, cu o creștere modestă, de doar 0,7%. Nivelul PIB real a rămas în continuare sub cel din 2008, ceea ce a evidențiat caracterul incomplet al redresării.

O perioadă dificilă, cu inflație și șomaj ridicate

Inflația a urmat o traiectorie oscilantă în această perioadă. În 2008, aceasta a atins un nivel ridicat, de 7,8%, pe fondul cererii interne puternice și al creșterii prețurilor la energie și alimente. Recesiunea din 2009 a redus presiunile inflaționiste, însă, în 2010, efectul majorării TVA a determinat o nouă accelerare temporară a prețurilor. După 2011, inflația a început să scadă constant, atingând un minim istoric de aproximativ 3,3% în 2012, în condițiile unei cereri interne scăzute și ale unei politici monetare prudente.

Piața muncii a resimțit impactul crizei cu întârziere. De la un nivel scăzut al șomajului în 2008 (5,6%), România a înregistrat o creștere constantă a numărului de șomeri, atingând un vârf de 7,2% în 2011. Reducerea activității economice și concedierile din sectorul privat, în special în construcții și industrie, au contribuit la creșterea șomajului, iar emigrarea forței de muncă a devenit o soluție alternativă pentru mulți români. Abia în 2012, pe fondul stagnării economice și al unei relative stabilizări a pieței muncii, rata șomajului a început să scadă ușor.

Unul dintre cele mai grave efecte ale crizei a fost prăbușirea investițiilor, mai ales a celor străine directe (ISD). De la un nivel record de 9,5 miliarde de euro în 2008, investițiile străine directe s-au redus drastic în anii următori, atingând doar 1,8 miliarde de euro în 2011. Lipsa încrederii, incertitudinile externe și constrângerile interne au determinat amânarea sau anularea multor proiecte investiționale. Investițiile publice și fondurile europene ar fi putut compensa acest declin, însă absorbția fondurilor UE a fost slabă până în 2012. Singura notă pozitivă a fost orientarea investițiilor străine directe rămase către sectoare productive, precum industria prelucrătoare, contribuind la o relativă reechilibrare a structurii economice.

În concluzie, perioada 2007–2012 a reprezentat pentru România un ciclu complet: de la expansiune economică accelerată la recesiune severă, urmată de o redresare lentă și fragilă.

60% dintre directorii financiari americani se așteaptă la recesiune

Astăzi, analiștii vorbesc din nou despre o recesiune în SUA, care ar putea fi declanșată de măsurile luate de administrația Trump. Mark Zandi, economist-șef la Moody’s Analytics, a descris tarifele planificate pentru 2 aprilie drept „hrană pentru o recesiune economică”. Potrivit unui sondaj realizat de CNBC, 60% dintre directorii financiari din companiile americane se așteaptă la o recesiune în al doilea semestru al anului.

O criză economică în SUA ar putea declanșa o nouă criză mondială, iar România are și în acest moment dezechilibre economice majore, care o fac vulnerabilă la turbulențele externe: deficit bugetar ridicat, estimat la peste 7% din PIB în 2025; datorie publică în creștere, depășind 50% din PIB; deficit de cont curent accentuat, cu acoperire redusă din investiții străine directe; inflație persistentă, prognozată la 4,5%; instabilitate politică, amplificată de anularea alegerilor prezidențiale din 2024; și un mediu de afaceri vulnerabil, evidențiat de poziționarea modestă în indexurile internaționale.

Surse: Eurostat, BNR, Comisia Europeană, Money.com, FMI