Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Administrația Națională Apele Române, unde investigațiile de presă au arătat angajări de politruci pe bandă rulantă, este una dintre instituțiile de stat cu bugete uriașe de salarii. Pe lângă creșterea anuală a salariilor, ajunse anul trecut la 637 de milioane de lei, Apele Române vor o suplimentare cu alte sute de milioane de lei din supra-taxarea apei râurilor folosită de hidrocentrale.
Buget uriaș de salarii
Administrația Națională Apele Române a avut în 2020 un buget pentru cheltuielile salariale de 637 de milioane de lei, potrivit Hotărârii de guvern 1.069, adoptate în 11 decembrie 2020, care rectifica bugetul de venituri și cheltuieli al instituției.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Creșterea față de 2019 este semnificativă, de peste 41 de milioane de lei, după cum arată datele financiare postate pe site-ul instituției.
Salariile de bază (brut) din instituție pornesc de la 3.300 de lei (documentarist) și merg până la 10.000 de lei (directorii), la care se adaugă diverse sporuri și voucherele de vacanță, potrivit unui document postat pe site.
La Administrația Națională Apele Române, care gestionează rețeaua hidrologică și construcția/întreținerea barajelor împotriva inundațiilor, lucrează circa 10.000 de angajați, potrivit datelor publice.
Un tun de câteva sute de milioane de lei pe seama apei din râuri
Principala sursă de venit a Apelor Române este în acest moment taxa pe utilizarea apei de către producătorii de energie hidro, de operatorii locali de gospodărire comunală, combinatele industriale, irigaţii, firmele din acvacultură și piscicultură.
O ordonanță de urgență adoptată de guvernul Cîțu și publicată în Monitorul Oficial în 30 decembrie 2020 e pe cale însă să schimbe radical bugetul Apelor Române. Ordonanța 225/2020 modifică un articol esențial din Legea apelor nr. 122/2020, care se referă la contorizarea debitului de apă utilizată de companiile și instituțiile care folosesc în producție materia primă furnizată de Autoritatea Națională Apele Române.
Pe scurt, legea și ordonanța de urgență obligă utilizatorii de apă să monteze contoare în unitățile lor, iar acolo unde nu pot fi montate contoare se va calcula valoarea aferentă debitului maxim autorizat.
Or, în cazul hidrocentralelor și micro-hidrocentralelor amplasate pe Dunăre sau pe râurile cu debit mare, este practic imposibil de montat contoarele care să măsoarele debitele exacte. Asta înseamnă că hidrocentralele ar trebui să plătească banii pentru debitul maxim instalat, chiar dacă folosesc efectiv mai puțină apă decât debitul maxim autorizat
În aceste condiții, operatorii de hidrocentrale au calculat că aplicarea noilor reglementări de către Apele Române ar putea duce la facturi suplimentare plătite către instituție de peste 300 de milioane de lei pe an, potrivit informațiilor din piață consultate de G4Media.ro.
E vorba despre bani care ar intra direct în conturile Administrației Naționale Apele Române, fără ca instituția să ofere vreun serviciu suplimentar pentru această creștere a facturilor.
Impactul acestei scumpiri a apei se va reflecta imediat în prețul energiei electrice produse de operatorii de hidrocentrale și micro-hidrocentrale, scăzându-le competitivitatea pe piața energiei. (Sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)