Pe lângă votul pentru Bundestag, camera inferioară a parlamentului Germaniei, berlinezii vor decide asupra uneia dintre cele mai radicale legi locative din Europa.
Numeroși locuitori ai Capitalei Germaniei au devenit din ce în ce mai nemulțumiți de creșterea chiriilor, pe fondul sporirii în ultimii ani a atractivității orașului pentru cei din afară.
Militanții împotriva creșterii chiriilor au reușit să convoace referendumul de la Berlin după ce au strâns 346.000 de semnături în sprijinul propunerii lor – cu mult peste numărul minim necesar. Ei fac presiuni pentru a “expropria” casele de la companii imobiliare cu peste 3.000 de proprietăți.
Rezultatul referendumului nu va fi obligatoriu, dar susținătorii speră să forțeze administrația orașului să răspundă chiriilor în creștere, nivelul acestora crescând cu 85% între 2007 și 2019.
Creșterea a fost dureroasă pentru rezidenții din capitală, unde 80 la sută dintre oameni sunt chiriași și 19,3% dintre oameni trăiesc sub pragul sărăciei, comparativ cu 15,9% din țară în ansamblu.
Militanții dau vina pe marile grupuri imobiliare, precum Adler, care deține 20.000 de proprietăți în Berlin. În districtul Spandau activiștii susțin că încercarea Adler de a majora chiriile este ilegală, depășind un indice de referință legal legat de chiria medie în fiecare zonă. Grupul Adler, în replică, descrie un “mediu îmbunătățit” în jurul locuințelor, care oferă motive să perceapă mai mult.
Mulți berlinezi au înregistrat majorări ale chiriei după ce Curtea Constituțională a Germaniei a anulat un plafon de chirie introdus de administrația orașului la începutul acestui an, iar un sondaj al cotidianului Tagesspiegel a arătat că 47% dintre rezidenți susțin propunerea radicală prezentată în referendum.
Vineri, cu puțin peste o săptămână înainte de vot, orașul Berlin a anunțat achiziționarea a 14.750 de proprietăți rezidențiale pentru 2,4 miliarde de euro de la giganții imobiliari germani Deutsche Wohnen și Vonovia, un acord încheiat sub presiune pentru a găsi un răspuns la creșterea chiriilor.
Preluarea forțată a proprietății imobiliare private a fost în mare parte respinsă de politicienii naționali și locali în favoarea planurilor de accelerare a construirii de case noi.
“Cea mai bună protecție pentru chiriași este și va fi întotdeauna destule case în care să locuiască“, a declarat Armin Laschet, candidatul Uniunii Creștin Democrate (CDU) pentru a-i succeda Angelei Merkel la funcția de cancelar, la o conferință imobiliară la Berlin în iunie.
Franziska Giffey, lider al Partidului Social Democrat (SPD) la alegerile locale din Berlin și favorită la postul de primar, și-a declarat, de asemenea, opoziția față de propunere, spunând că ar putea dăuna reputației orașului. Candidatul SPD la funcția de cancelar, Olaf Scholz, a cerut un “moratoriu al chiriei” pentru stabilizarea prețurilor.
Doar partidul de extrema stângă – Die Linke – și câțiva candidați individuali a Verzilor s-au pronunțat în favoarea exproprierii, unii afișând chiar și logo-ul militanților pe materialele lor electorale.
AFP, EuroNews, France 24