Foto: Pexels.com
Institutul Național de Statistică (INS) de la Sofia a anunțat oficial datele preliminare privind Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul doi al anului 2023. Întrucât acesta este cel mai detaliat indicator al proceselor din economie, prezența datelor menționate permite o analiză a situației în ansamblu, scrie publicația Trud, citată de Rador.
PIB-ul realizat în trimestru la prețurile curente a atins 42,3 miliarde de leva, în creștere cu 7,8% în termeni nominali anual. Astfel, rata de creștere nominală este de o singură cifră pentru prima dată în zece trimestre. Principalul factor pentru aceasta este scăderea bruscă a deflatorului PIB, care a încetinit de la 18,5% în primul trimestru, la 7,8% în perioada analizată. Acest lucru este oarecum în concordanță cu datele privind inflația potrivit Indicelui prețurilor de consum (IPC), care situează rata la 15,6% și 10,2% anual în primul și, respectiv, al doilea trimestru din 2023. Totuși, respectiva încetinire a inflației de consum presupune poate o valoare mai mare a deflatorului.
Acest lucru ar duce la o creștere reală mai mică, care, conform datelor disponibile, este de 1,8% anual. Astfel, rata de creștere a PIB-ului încetinește pentru al șaselea trimestru consecutiv, dar rămâne în continuare pozitivă, ceea ce este o veste bună pentru economia bulgară.
După cum am subliniat mai sus, creșterea prețurilor de consum este încetinită, atât datorită bazei ridicate de anul trecut, cât și a unor factori sezonieri. Cu toate acestea, economia bulgară nu numai că nu se apropie de îndeplinirea criteriului de inflație, ci dimpotrivă. În acest fel, însă, aceasta se îndepărtează de posibilitatea de a adopta euro ca monedă legală de plată.
În al doilea trimestru a avut loc un eveniment mult așteptat – sfârșitul crizei politice în Bulgaria. Cu mandatul grupului parlamentar Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată și cu sprijinul partenerilor acestora din GERB-UFD, s-a format așa-numitul guvern prin rotație Denkov-Gabriel. Principalele priorități ale acestei majorități sunt implementarea reformei judiciare, adoptarea reglementărilor necesare pentru îndeplinirea cerințelor din Planul de Redresare și Reziliență și modificări aduse Constituției, precum și completarea componenței organelor de reglementare. Trimestrele următoare vor arăta dacă rezolvarea problemelor politice a dus la rezultate pozitive și pentru economie, ori dacă investițiile insuficiente vor continua să împiedice dezvoltarea.
Producție
Valoarea Adăugată Brută (VAB) produsă în al doilea trimestru s-a ridicat la 37,4 miliarde de leva și a crescut cu 2,1% anual în termeni reali. Spre deosebire de PIB, creșterea reală a VAB se accelerează în comparație cu trimestrul precedent, ceea ce nu corespunde oarecum cu datele disponibile pentru unele activități.
De exemplu, activitatea economică cu cea mai mare contribuție individuală la VAB din țară este industria, unde valoarea adăugată s-a redus cu 1,9% în termeni reali pe o bază anuală. Cu toate acestea, indicele producției industriale a scăzut cu 10,6% în trimestrul menționat, după ce anterior a scăzut de la 4,7%. Acest lucru este combinat cu o scădere a numărului de persoane angajate, cu 0,7% pe an, ceea ce este un semn al intrării într-o fază descendentă a ciclului. (Mai mult, declinul acestor activități este chiar în termeni nominali).
Aproape toate activitățile industriale au înregistrat o scădere în al doilea trimestru. Indicele pentru industria minieră a scăzut cu 15,2% pe an, iar o contribuție semnificativă la aceasta are extracția de cărbune. La prețurile actuale de piață și prețurile cotelor de carbon, producția de energie electrică din cărbune nu a fost rentabilă în detrimentul surselor regenerabile, ceea ce a dus și la prăbușirea producției acestora. În schimb, producția de minereuri de metale a înregistrat o creștere.
În cazul industriei prelucrătoare, s-a obținut o creștere și în producția de produse metalice, de echipamente electrice, autoturisme și vehicule și, în general, bunuri de investiții, în timp ce scăderi s-au înregistrat la toate celelalte activități și produse. În industria extractivă, declinul este deja pentru al doilea trimestru consecutiv, în timp ce în industria prelucrătoare s-a înregistrat încă o creștere pozitivă în anul precedent.
Conform datelor VAB, ratele de creștere pozitive se realizează în celelalte activități. Acestea sunt cele mai mari în construcții și agricultură, activități profesionale și cercetare științifică, unde creșterea depășește 5%. În același timp, însă, potrivit INS, producția în construcții în trimestrul doi al anului 2023 a scăzut cu 1,4%, ceea ce este rezultatul unei scăderi a construcțiilor inginerești și a unei ușoare creșteri a construcțiilor de clădiri.
În comerț, transport, depozitare, hoteluri și restaurante, s-a realizat o creștere anuală de 3,9%. Potrivit datelor INS, cifra de afaceri în comerț a scăzut cu 4,4% în termeni reali, comerțul cu ridicata fiind cu 9,9% mai mic, iar comerțul cu amănuntul a crescut în termeni reali cu doar 0,5% pe an. Pentru hoteluri și restaurante, cifrele sunt disponibile doar în termeni nominali, dar arată că în al doilea trimestru, cifra de afaceri pentru hoteluri a rămas neschimbată în fiecare an, în timp ce pentru restaurante a crescut cu 18,5%. Cu toate acestea, creșterea nominală globală a fost de 11,3%, în timp ce inflația de consum în sector a fost de 13,2%.
Cererea
Cea mai importantă componentă a cererii interne este consumul final de bunuri și servicii, a cărui dimensiune în trimestrul doi în prețuri curente a fost de 33,7 miliarde de leva și a marcat o creștere nominală de 15,2% pe an. Aici, încetinirea față de trimestrul precedent este destul de mică (de 15,9%), ceea ce este ușor surprinzător având în vedere scăderea ratei inflației. În ciuda prețurilor mai mari pentru perioadă, creșterea reală s-a accelerat la 4% pe an, principalul motor pentru aceasta fiind consumul individual al gospodăriilor, care a crescut cu 8,2% în termeni reali. Astfel, această componentă este motorul creșterii actuale. Cu toate acestea, un astfel de ritm nu corespunde datelor privind veniturile, creditarea și tendința de consum, care ar trebui să fie factorii care să determine o astfel de dezvoltare.
Pe de altă parte, consumul individual guvernamental și consumul colectiv se micșorează, aducând astfel o contribuție negativă. În trimestrul al doilea, cabinetul interimar a subliniat încă o dată riscurile serioase pentru stabilitatea financiară, care decurg din creșterea excesivă a costurilor bugetare din cauza creșterii costurilor sociale și a salariilor în sectorul bugetar, iar în luna mai a luat măsuri de reducere parțială a acestora. În iunie, noul guvern a intervenit, dar bugetul adoptat pentru 2023 a intrat în vigoare abia la începutul lunii iulie și nu a afectat datele analizate.
Investițiile, măsurate prin formarea brută de capital fix, au atins aproape 7,5 miliarde de leva în al doilea trimestru al anului 2023, ceea ce reprezintă o valoare record pentru ultimii ani în termeni nominali. Creșterea acestora în termeni reali este de 10,8% pe an, ceea ce arată impresionant pe fondul celorlalte componente de cheltuieli. Dar acest ritm nici măcar nu este suficient pentru a compensa declinul din 2022 și, în termeni reali, se apropie de dimensiunea din 2021, dar nu reușește să o ajungă. Astfel, ele rămân la niveluri mai scăzute decât în anii anteriori (de exemplu, 2018-2020). Aceasta înseamnă că investițiile în active materiale sunt încă relativ scăzute și nu permit creșterea necesară a potențialului economiei de a duce la o creștere mai mare și durabilă în viitor.
În același timp, se constată o scădere a investițiilor în acțiuni, care a fost caracteristică perioadei de inflație ridicată. Acesta este probabil un semn că antreprenorii se așteaptă la o scădere a inflației și, prin urmare, nu se asigură că au resurse și producție. Scăderea stocurilor înseamnă că vânzările în perioada respectivă au fost mai mari decât cantitățile produse, ceea ce ar putea justifica și creșterea mai mare a consumului privat. Pe de altă parte, însă, cererea externă este în scădere, iar oportunitățile de pe piața internă sunt destul de limitate.
Exporturile de bunuri și servicii sunt în scădere atât în termeni nominali, cât și reali, contribuind la scăderea creșterii economice generale. Scăderea este încă modestă (1% pe an), care se datorează exportului de mărfuri, în timp ce există o creștere pozitivă a serviciilor.
Modificările prețurilor la energie electrică și combustibil au un impact semnificativ aici. Pentru celelalte produse, principalul factor este scăderea cererii externe. De exemplu, economia Germaniei a înregistrat o scădere de 0,6%, iar zona euro în ansamblu stagnează.
Importurile de bunuri și servicii s-au redus anual pentru al doilea trimestru consecutiv, odată cu aprofundarea procesului. Din nou, ca și în cazul exporturilor, cea mai mare contribuție o au mărfurile, deși un mic declin se înregistrează și în ceea ce privește serviciile. Deși situația depinde în mare măsură de prețurile transportatorilor de energie, o astfel de evoluție provoacă îngrijorări, întrucât întotdeauna în crizele economice unul dintre efecte este o contracție a importurilor. Evoluția actuală este probabil un semnal al unor viitoare probleme mai serioase pentru economia bulgară.
Piața forței de muncă
Aceste preocupări încă nu vor fi confirmate pe piața muncii, unde numărul de angajați este în ușoară creștere (cu 0,1% anual), în timp ce tendința pozitivă se menține în continuare. O scădere a ocupării forței de muncă s-a înregistrat în agricultură, industrie, comerț, servicii financiare și operațiuni imobiliare. O scădere a ritmului schimbării se observă în toate activitățile economice, cu excepția culturii, sportului și divertismentului, în timp ce în guvern numărul de angajați continuă să crească.
Productivitatea muncii, măsurată ca Valoare Adăugată Brută în termeni reali pe persoană angajată, în ansamblu pentru economie, a crescut cu 2,1% pe an în trimestrul examinat, accelerând astfel ritmul față de începutul anului (0,5%). Creșterea indicatorului a fost înregistrată în agricultură, construcții, comerț, servicii financiare, operațiuni imobiliare și activități profesionale. Cu privire la celelalte activități se înregistrează o scădere a productivității, cea mai puternică fiind în cultură, sport și divertisment și în tehnologiile informaționale și de comunicații.
Sursa: Trud/ Rador/ Traducerea: Mirela Petrescu