Ce state mai aplică o taxă pe tranzacții bancare. Ungaria a introdus o astfel de taxă în 2013, iar Slovacia în acest an

Taxa pe tranzacțiile bancare discutată de grupul tehnic însărcinat să propună măsuri pentru reducerea deficitului bugetar a fost implementată deja în țări precum Ungaria și Slovacia.

Pe masa discuțiilor privind măsurile de redresare bugetară, purtate de partidele care vor să formeze viitorul Guvern, se află și o taxă pe tranzacții bancare, a anunțat Profit.ro. Această taxă ar urma să fie de 1 leu per tranzacție până la un anumit plafon și de 3 lei peste acel pafon. De precizat că ar urma să fie vizate absolut toate tranzacțiile bancare, inclusiv retragerile de numerar, atât pentru persoanele fizice cât și pentru persoanele juridice.

Ungaria a introdus o taxă pe tranzacțiile bancare începând cu anul 2013. Toate transferurile, ordinele de debitare directă și achizițiile prin card bancar au fost supuse unei taxe de două miimi, iar retragerile de numerar de la bancomate sau de la bancomate și schimburile valutare au fost supuse unei taxe de trei miimi.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Atunci, transferurile au fost scutite de acest impozit numai dacă același client transfera banii între propriile conturi din cadrul băncii, transferurile către un cont deținut la o altă bancă urmând să fie, de asemenea, impozabile. Toate transferurile inițiate din Ungaria erau impozabile, indiferent de moneda în care se efectuează transferul, de naționalitatea persoanei și de faptul dacă tranzacția este inițiată de o persoană fizică sau de o societate. Conturile din străinătate ale cetățenilor și societăților din Ungaria și transferurile inițiate de acolo nu au fost afectate de taxă.

Majoritatea băncilor au transferat taxa, cel mai adesea majorând comisioanele bancare percepute cu rata taxei, iar retragerile gratuite de numerar au fost eliminate sau reduse la o singură dată pe lună. În paralel, au fost eliminate și comisioanele gratuite sau reduse pentru cardurile bancare pentru primul an.

La acea vreme, analiștii estimau că o persoană obișnuită va plăti cu 4-600 de forinți mai mult pe lună pentru serviciile bancare direct din cauza taxei pe tranzacții.

În plus, era de așteptat ca companiile să includă taxa pe tranzacție în prețurile lor, ceea ce însemna o creștere a prețurilor.

Republica Slovacă a adoptat o nouă taxă pe tranzacțiile financiare, care va intra în vigoare la 1 aprilie 2025. Această taxă are o aplicabilitate largă, afectând toți antreprenorii – persoane fizice (PFA), entități juridice, companii mari și mici, precum și filialele entităților străine care desfășoară activități în Slovacia. Taxa vizează o varietate de operațiuni financiare, inclusiv transferurile bancare, retragerile de numerar, plățile cu cardul și realocările de cheltuieli. Pentru transferurile bancare, rata este de 0,4% pe fiecare tranzacție, cu un plafon de 40 EUR. Retragerile de numerar (de la ATM-uri și sucursale bancare) sunt impozitate la o rată de 0,8%, fără limită superioară. Utilizarea cardurilor de plată este supusă unei taxe anuale fixe de 2 EUR. Există excepții pentru plăți legate de taxe și contribuții, operațiuni financiare publice și transferuri interne între conturile aceluiași contribuabil la aceeași bancă. Perioada fiscală este lunară pentru tranzacțiile obișnuite și anuală pentru utilizarea cardurilor de plată. Nerespectarea obligațiilor fiscale poate atrage penalități semnificative, inclusiv amenzi de până la 16.000 EUR și dobânzi de întârziere de cel puțin 15% pe an.

Anumite tranzacții sunt scutite, cum ar fi plățile de impozite și contribuții care afectează veniturile statului, transferurile către sistemul de pensii și plățile pentru locuințe. O scutire similară se aplică depozitelor notariale și transferurilor între conturile proprii din cadrul băncii.

Taxa pe tranzacții face parte din pachetul de consolidare al guvernului care vizează reducerea deficitului public. Estimările preliminare sugerează că taxa va aduce sute de milioane de euro anual, însă scutirile ar putea reduce suma prevăzută inițial. În timpul adoptării legii, mai multe organizații și grupuri profesionale s-au opus taxei, în special în sectorul non-profit. În ultimul moment, parlamentul a acordat o scutire ONG-urilor, care nu vor trebui să își reducă costurile de funcționare din cauza taxei pe tranzacții.

Deși noua taxă va impune în principal o povară suplimentară întreprinderilor, efectele pe termen lung ale regulamentului sunt încă discutabile.

Citește și:

Eugen Rădulescu, consilier în BNR, despre taxarea tranzacţiilor bancare: „O aberaţie! Vrem să fim ca Venezuela?” / „Când ANAF nu încasează 9 miliarde de euro și vrei să faci altceva numai să nu te atingi de hoţia aceasta uriaşă, este strigător la cer”