Deţinătorii de obligaţiuni emise de Credit Suisse Group AG au suferit pierderi istorice după ce preluarea băncii elveţiene de către UBS Group AG a dus la ştergerea valorii pentru aproximativ 16 miliarde de franci (17,3 miliarde de dolari) de obligaţiuni riscante, transmite platforma Bloomberg, citată de Agerpres.
Pentru a îmbunătăţi capitalul de bază, după preluarea Credit Suisse de către UBS, Autoritatea de reglementare financiară di Elveţia (Finma) a ordonat “o depreciere completă” a valorii obligaţiunilor din categoria AT1 (Additional Tier One), o clasă relativ riscantă de datorii bancare, emise de Credit Suisse. În paralel, acţionarii băncii Credit Suisse ar urma să primească trei miliarde de franci pentru titlurile lor.
Această decizie va provoca cele mai mari pierderi înregistrate vreodată de piaţă obligaţiunilor de tip AT1 din Europa, piaţă evaluată la 275 de miliarde de dolari, depăşind cu mult singura altă depreciere decisă vreodată pentru acest tip de obligaţiuni: cea de 1,35 miliarde de euro (1,44 miliarde de dolari) suferită de deţinătorii de obligaţiuni la banca spaniolă Banco Popular SA, decisă în 2017, când a fost absorbită de Banco Santander SA pentru un euro.
Într-un scenariu tipic, acţionarii sunt cei care sunt primii afectaţi şi abia după acea deţinătorii de obligaţiuni de tip AT1. De aceea, decizia de a şterge valoarea obligaţiunilor, mai degrabă decât să îi afecteze pe acţionari, a provocat reacţii furioase în rândul unora din deţinătorii de obligaţiuni AT1 emise de Credit Suisse.
“Nu are sens. Va fi o prăbuşire completă pe piaţa AT1”, a spus Patrik Kauffmann, manager de portfoliu la Aquila Asset Management AG. Kauffmann crede că banii ar fi trebuit să meargă la deţinătorii de obligaţiuni AT1, fără a lăsa ceva pentru acţionari, “deoarece trebuie respectat principiul seniorităţii în structura de capital”.
Pacific Investment Management Co., Invesco Ltd. şi BlueBay Funds Management Co. SA se numără printre managerii de active care deţin obligaţiuni de tip AT1 emise de Credit Suisse.
Acest tip de obligaţiuni au fost introduse în Europa după criza financiară globală şi funcţionează ca un amortizor de şocuri atunci când băncile încep să cadă. Obligaţiunile AT1 sunt concepute pentru a impune pierderi deţinătorilor de obligaţiuni sau să fie convertite în acţiuni dacă rata de capitalizare a unei bănci scade sub un nivel stabilit anterior, ceea ce îi consolidează automat bilanţul contabil şi îi permite să funcţioneze în continuare.