Economia Franței se scufundă din nou în incertitudine

Economia franceză din nou în incertitudine. Bursa pariziană brusc în cădere, investitori care cer dobânzi mai mari pentru a deține datoria franceză, economiști și patroni îngrijorați…, scrie Le Monde, potrivit Rador Radio România.

După câteva luni de calm, decizia lui François Bayrou de a supune bugetul unui vot de încredere pe 8 septembrie readuce îndoiala în mediul economic francez. Până într-acolo încât miniștrii de la Bercy au fost nevoiți să se mobilizeze, marți 26 august, la o zi după anunț, în speranța de a stinge începutul de „incendiu”.

Contrar alarmelor lansate în ajun, „nu suntem astăzi sub amenințarea niciunei intervenții, nici din partea Fondului Monetar Internațional, nici a Băncii Centrale Europene, nici a vreunei organizații internaționale”, a afirmat ministrul economiei și finanțelor, Eric Lombard, pe rețeaua X. „Vreau să îi reasigur pe francezi: nu vom sări în gol”, a subliniat la rândul său ministra delegată pentru conturi publice, Amélie de Montchalin, la BFM-TV. „Lucrez foarte activ pentru ca noi să avem un text [bugetar] care să poată fi negociat.”

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Pentru mulți observatori și analiști, nu există mare îndoială asupra rezultatului votului: François Bayrou are șanse minime să obțină încrederea și „decizia sa va duce foarte probabil la înlocuirea lui cu un alt prim-ministru”, observă Andrew Kenningham, de la Capital Economics. „Aceasta nu face decât să devanseze un eveniment care era oricum prevăzut mai târziu în cursul anului, deoarece era puțin probabil ca François Bayrou să reușească să facă Parlamentul să adopte planul său de reducere a deficitului bugetar cu 1,5% din PIB într-un singur an”, adaugă el într-o notă. Dar acest eșec considerat cert ridică o serie de întrebări: cine va fi numit prim-ministru? Vor fi noi alegeri legislative? Se va putea vota un buget înainte de sfârșitul lui decembrie? Și dacă da, ce fel de buget? Va depăși din nou deficitul promisiunile politice?

Lipsă de transparență

Tot atâtea întrebări care nu pot decât să apese asupra economiei. Potrivit Observatorului francez al conjuncturilor economice (OFCE), lipsa de vizibilitate a redus deja cu aproximativ 0,3 puncte creșterea din 2025: în loc să atingă 1%, PIB-ul riscă să avanseze doar cu 0,6% sau 0,7%. Impactul s-ar putea agrava și ar putea afecta și activitatea din 2026, avertizează Mathieu Plane, director adjunct al departamentului Analiză și prognoză al OFCE. „Există riscul unei duble pedepse: mai puțină creștere, dar tot atâta deficit”, adaugă el.

Conform Rexecode, un institut apropiat mediului patronal, creșterea ar putea ajunge în cele din urmă la zero în ultimul trimestru, după un prim semestru corect (+0,1% în primul trimestru, +0,3% în al doilea). Aceasta înseamnă că economia franceză ar începe anul 2026 aproape pe loc. „Va trebui să dublăm eforturile pentru a atinge cel puțin 1% creștere anul viitor”, avertizează Anthony Morlet-Lavidalie, economist la Rexecode, în timp ce Bercy mizează pe 1,2%.

Pentru agenții economici, nimic nu e mai rău decât lipsa de claritate, recunoaște Patrick Martin, președintele Medef, într-un interviu acordat publicației Les Echos pe 26 august. „Dacă guvernul cade, va apăsa asupra comportamentului agenților economici”, spune el, temându-se de „un calcul extrem de periculos”.

Această schimbare de comportament riscă să fie și mai vizibilă, deoarece întreprinderile, mai degrabă câștigătoare din orientările bugetare anunțate la mijlocul lui iulie de François Bayrou, începuseră să-și recapete încrederea în viitor. „Începusem să observăm în această vară o timidă îmbunătățire a proiectelor de investiții, aflate încă la un nivel cu 10% sub cel dinaintea Covid-19”, indică Morlet-Lavidalie. „Astăzi, majoritatea patronilor vor deveni mai prudenți: investițiile reacționează întotdeauna exagerat la incertitudine”.

Cabinetul Trendeo, care inventariază proiectele industriale, confirmă: deschiderile de fabrici s-au prăbușit în al doilea trimestru din 2024, în momentul dizolvării Parlamentului, în timp ce se menținuseră la un nivel bun în trimestrele precedente. „Dacă ar interveni o nouă dizolvare, deciziile de investiții ar putea fi frânate și am vedea cum renașterea industrială se îndepărtează din nou”, observă fondatorul Trendeo, David Cousquer.

Pentru gospodării, rezultatul ar putea fi asemănător: mai multă prudență, mai puțin consum și investiții, în special în locuințe. Spre deosebire de întreprinderi, persoanele fizice nu aveau mare lucru de câștigat din planul de redresare pregătit de François Bayrou: înghețarea pensiilor și a alocațiilor sociale, înghețarea baremului impozitului pe venit și suprimarea a două zile libere riscau să îi lovească în plin.

Creșterea șomajului

Perioada estivală nu s-a tradus, de altfel, printr-un reviriment al optimismului în rândul francezilor: stabilă de trei luni, încrederea gospodăriilor măsurată de Institutul Național de Statistică și Studii Economice (Insee) s-a deteriorat în august, din cauza îngrijorărilor legate de nivelul de trai și de creșterea șomajului. Cât despre rata de economisire, care se apropie acum de 19%, un nivel istoric ridicat, acesta nu dă niciun semn de scădere. Totuși, posibilitatea ca proiectul lui Bayrou să fie revizuit nu este considerată de natură să redea speranța gospodăriilor. Dacă întreprinderile, devenite mai circumspecte, frânează angajările, francezii riscă la rândul lor să se arate îngrijorați în fața șomajului și deci prudenți în arbitrajul dintre economisire și consum.

Fără a mai menționa că acest episod nu rezolvă în niciun fel problema deficitului bugetar și a datoriei publice. Dimpotrivă. „Dacă nu se iau măsuri pentru a face economii, la legislația actuală, cheltuielile bugetare cresc mai repede decât PIB-ul”, reamintește Morlet-Lavidalie. Deficitul ar putea atunci să revină la 5,8% din PIB în 2026, în timp ce obiectivul actualului guvern este să-l readucă la 4,6%, estimează experții. În plus, o creștere a șomajului ar penaliza conturile sociale. Pe scurt, „cel mai prost scenariu pentru 2026”, rezumă economistul, care nu face decât să amâne deciziile dificile. „Panta va fi și mai greu de urcat ulterior”, deplânge și președintele Medef.