Ilie Bolojan, premierul României / Sursa: gov.ro
Măsuri de austeritate care au stârnit furia publică și au dus la căderea guvernelor din toată Europa în urmă cu peste un deceniu revin în România, unde oficialii caută să reducă un deficit record, arată o analiză realizată de Financial Times.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Ministrul de finanțe Alexandru Nazare a declarat pentru Financial Times că un prim set de creșteri de taxe și înghețări ale cheltuielilor a intrat în vigoare la 1 august, iar alte două pachete sunt planificate pentru mai târziu în acest an — în ciuda protestelor alimentate parțial de opoziția de extremă dreapta.
„Desigur, nu este ușor”, a spus Nazare, adăugând că guvernul de coaliție este hotărât să adopte toate măsurile necesare. „Suntem cu toții pe deplin conștienți de starea actuală a bugetului.”
Cu 9,3% din PIB, deficitul public al României a fost cel mai mare din UE în 2024, mult peste pragul de 3% prevăzut de regulile fiscale ale blocului. Guvernul anterior a fost reticent în a adopta măsuri de reducere a cheltuielilor înaintea alegerilor de anul trecut.
Măsurile de austeritate rămân profund nepopulare după ce țara a trecut, în urma crizei datoriilor suverane, prin unul dintre cele mai dure seturi de reduceri de cheltuieli și creșteri de taxe din Europa. În 2012, guvernul de la București a căzut în urma protestelor anti-austeritate — repetând evenimente similare din Grecia, Portugalia și Irlanda.
De această dată, guvernul român caută să eșaloneze măsurile.
Totuși, sute de protestatari au ieșit pe străzile din București și din alte orașe în această vară, liderul partidului de extremă dreapta AUR, George Simion, cerând alegeri anticipate și promițând să „refuze plata taxelor” impuse de ceea ce a numit un „guvern ilegitim”.
Pachetul din 1 august include o creștere a cotei maxime de TVA de la 19% la 21%, precum și accize mai mari. Orice majorări ale salariilor din sectorul public și ale pensiilor sunt suspendate până în 2026. Însă măsurile mai dificile, precum reformarea guvernanței companiilor de stat și reducerea pensiilor generoase și a altor beneficii pentru foști oficiali guvernamentali, nu au fost încă agreate.
Nazare a spus că reforma pensiilor planificată urmărește să „elimine privilegiile speciale”, cum ar fi pensionarea anticipată a judecătorilor, care în prezent pot începe să primească pensii la mijlocul vârstei de 40 de ani.
„Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura atât sustenabilitatea fiscală, cât și echitatea”, a spus ministrul.
Fundamentele economice ale României rămân dificile: toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat țara la doar o treaptă deasupra nivelului non-investment grade — sau „junk status” — din cauza datoriei publice în creștere rapidă și a inflației ridicate.
PIB-ul a crescut cu doar 0,3% în trimestrul al doilea, banca centrală avertizând că ritmul de creștere ar putea încetini și mai mult, deoarece inflația o obligă să mențină rata-cheie a dobânzii la 6,5%.
Problemele economice au fost agravate de o criză politică ce a durat mai multe luni, după ce Curtea Constituțională, în decembrie, a anulat alegerile prezidențiale din cauza unor presupuse ingerințe rusești.
Tensiuni politice
Noul guvern a preluat mandatul în iunie, după victoria președintelui pro-UE Nicușor Dan la reluarea alegerilor. Însă coaliția cu patru partide rămâne fragilă, tensiunile fiind ridicate între parteneri.
Un vicepremier a demisionat la începutul acestei săptămâni din cauza unor acuzații de fraudă, iar Uniunea Salvați România (USR), partidul anti-sistem fondat de Dan, s-a opus deciziei de a organiza funeralii de stat pentru primul președinte post-comunist al țării.
Între timp, AUR, care a ocupat locul al doilea la alegerile parlamentare din decembrie, a depășit partidele de guvernământ în sondaje, situându-se pe primul loc cu aproximativ 40%. AUR profită de furia publică față de creșterea costului vieții și de percepția persistentă că politicienii caută doar să se îmbogățească pe ei și pe apropiații lor.
Măsurile controversate încă în așteptarea aprobării — privind pensiile și reformarea guvernanței companiilor de stat, un alt sector predispus la clientelism — sunt deosebit de urgente, fiind condiții pentru accesarea fondurilor europene de redresare post-pandemie, care trebuie utilizate până la sfârșitul anului viitor.
Luna trecută, Bucureștiul a recunoscut că va pierde aproape un sfert din aceste fonduri, din totalul inițial de 28,5 miliarde de euro pe care urma să le primească. România a accesat până acum mai puțin de 10 miliarde de euro.
Nazare a spus că partenerii de coaliție sunt pe deplin conștienți de ce este în joc.
„Păstrarea fondurilor europene disponibile și maximizarea oricăror alte fonduri UE… nu este o chestiune de stânga sau de dreapta — este o opțiune strategică ce stimulează dezvoltarea României”, a spus Nazare.
Bucureștiul vizează, de asemenea, accelerarea digitalizării serviciilor publice, îmbunătățirea colectării taxelor și a administrației locale și vizarea autorităților de reglementare din sectoare precum energia sau telecomunicațiile pentru reducerea costurilor și creșterea transparenței.
Dar ministrul a recunoscut că această reformă și altele dificile vor fi probabil implementate complet abia spre sfârșitul mandatului actualului guvern, peste trei ani.
Întrebat despre eventuale conflicte interne în guvern care ar putea submina aceste eforturi, Nazare a spus: „Rămân optimist că această coaliție va continua să funcționeze coerent până vom depăși cu succes această perioadă dificilă.”
Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, a spus că frica de a pierde alegerile este probabil să țină coaliția unită — dar nu pentru un mandat complet.
„AUR este aproape de 40%, în timp ce membrii coaliției sunt fiecare sub 20%”, a spus el. „AUR poate pur și simplu să aștepte. Nu sunt foarte încrezător că această coaliție poate rezista mai mult de un an.”
Românii înțeleg situația fiscală gravă, dar nu au încredere în guvern și pun la îndoială eficiența măsurilor recente.
„Banii sunt necesari, dar totul a devenit mai scump, odată cu creșterea TVA-ului”, a spus Cristina, o ingineră de 49 de ani din București. „Sper să se întâmple ceva cu pensiile speciale, care sunt teribil de mari și nejustificate.”
Mihai, un muncitor de 53 de ani din București, a pus și el sub semnul întrebării de ce cetățenii trebuie să suporte povara deficitului bugetar. „Dacă eu și alții ca mine ne-am plătit taxele, de unde a apărut gaura? Cineva a făcut ceva greșit. Ei bine, atunci să plătească acel cineva.”
