Fitch Ratings a confirmat ratingul BBB minus pentru datoria pe termen lung a Bucureștiului

Fitch Ratings a confirmat vineri ratingurile pentru datoria pe termen lung în valută şi monedă locală ale municipiului Bucureşti, perspectivele asociate fiind negative, scrie Agerpres.

Decizia vine după ce, luna trecută, Fitch a confirmat ratingul suveran al României la “BBB minus” cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria “investment-grade” (recomandat pentru investiţii). Perspectiva negativă reflectă continua incertitudine privind implementarea politicilor menite să rezolve dezechilibrele bugetare structurale pe termen mediu şi impactul asupra finanţelor publice ale României de pe urma riscurilor persistente legate de pandemie şi a creşterii costurilor cu energia, apreciază Fitch.

Confirmarea ratingurilor Bucureştiului reflectă opinia nemodificată a Fitch potrivit căreia pe termen mediu performanţa operaţională şi nivelul datoriei vor rămâne în linie cu a altor oraşe care beneficiază de un calificativ ”BBB minus”. Fitch evaluează profilul individual de creditare (SCP) al capitalei României la “bbb plus”, în timp ce perspectiva negativă o reflectă pe cea a României (rating “BBB minus”/perspectivă negativă).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Oraşul are surse stabile de venit, cu perspective de creştere a veniturilor în linie cu avansul PIB-ului naţional. Impozitele şi taxele au reprezentat în 2020 aproape întreg venitul operaţional al Bucureştiului, ţinând cont de activităţile economice ciclice moderate. Impozitul pe venit a reprezentat peste 80% din venitul operaţional, în timp ce impozitele şi taxele locale, de o natură mai volatilă, au reprezentat 13%. În urma îmbunătăţirii evaluării proprietăţilor imobiliare şi a colectării, veniturile din impozitele pe proprietate au crescut semnificativ în ultimii ani, în linie cu piaţa imobiliară solidă a oraşului. Impozitele şi impunerile percepute sunt de asemenea stabile şi au crescut după ce a fost modernizată infrastructura IT a oraşului, permiţând o colectare mai eficientă, apreciază agenţia de evaluare financiară.

Fitch evaluează capacitatea Bucureştiului de a genera venituri suplimentare în cazul unei posibile scăderi a activităţii economice ca fiind “mai slabă”, în linie cu alte oraşe româneşti care beneficiază de rating din partea agenţiei. Dar Bucureştiul are o experienţă dovedită în creşterea veniturilor, chiar în perioade în care avansul economiei este mai redus.

Cheltuielile de capital ale oraşului ar urma să rămână ridicate în perioada 2021-2023, ducând la un deficit mediu de 6% din veniturile totale, apreciază Fitch.

Bucureştiul este expus la riscul de refinanţare, există trei emisiuni de obligaţiuni (de 555 milioane de lei fiecare), care vor avea scadenţa în 2022, 2025, 2028 şi un împrumut de 555 milioane de lei cu scadenţa în 2023. Împrumutul a fost acordat în aprilie 2020 de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru a refinanţa datoria ajunsă la scadenţă. Oraşul şi-a redus semnificativ riscul valutar, după ce a refinanţat obligaţiuni de 500 de milioane de euro.

Bucureştiul este capitala României, cu o populaţie de aproximativ 1,8 milioane de locuitori, şi este responsabil de peste 20% din economia ţării, iar nivelul local de bogăţie este de peste trei ori mai ridicat decât media naţională.

Ratingul Bucureştiului este limitat de ratingul suveran al României. În opinia agenţiei de evaluare financiară, profilul individual de creditare (SCP) al capitalei României “bbb plus” reflectă o combinaţie între nivelul mediu redus al profilului de risc şi o evaluare a sustenabilităţii datoriei la “aa”.