Dezvoltatorul israelian a transformat Palatul Știrbei de pe Calea Victoriei din București, pe care l-a achiziționat în anul 2019, într-un galerie de lux pe modelul galeriilor Lafayette din Paris sau al mall-ului Selfridges din Londra.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Complexul numit TOFF Galleries este dezvoltat de grupul Terminal Of Fashion în colaborare cu grupul Hagag și a fost inaugurat săptămâna trecută.
Spațiul găzduiește unele dintre cele mai influente case de modă internaționale – Dior, Valentino, Saint Laurent, Gucci, Dolce & Gabbana, Celine, Loewe și Alaïa.
Galeria a reușit inclusiv să readucă în România brandul Gucci, care a operat în Capitală în interiorul hotelului Athenee Palace Hilton timp de 11 ani și a fost închis în 2022.
„Revenirea GUCCI in București nu reprezintă doar un reper comercial, ci o dovadă a maturității pieței de lux din România. Viziunea noastră pentru TOFF Galleries a fost întotdeauna aceea de a crea nu doar un spațiu de retail, ci o instituție culturală a eleganței contemporane. Acest moment marchează o validare firească a direcției pe care TOFF Galleries o propune”, a declarat Robert Coman, Fondator TOFF Group.
Alte branduri prezente sunt Gift Atelier, Baccarat Experience Bar, Lifestyle & Specialty Boutiques, Simona’s Luxury at Home, Obsentum sau Opticris.






Istorie de peste 200 de ani
Clasat drept monument istoric de clasă A, Palatul Știrbei din centrul Bucureștiului este considerat a fi una dintre cele mai valoroase și reprezentative construcții din patrimoniul arhitectural, cultural și istoric al capitalei.
Palatul Știrbei din București a fost construit în 1835 după planurile arhitectului francez Michel Sanjouand la comanda lui Barbu Știrbei, cel care a devenit domn al Țării Românești și a folosit palatul ca reședință domnească de protocol.
Între 1849-1856, palatul a fost reședință domnească. Cele mai ample modificări i-au fost aduse proprietății în perioada 1881-1891 când arhitectul Frederich Hartmann semna proiectul de transformare a fațadelor palatului și aducerea lor la formatul în care sunt prezentate astăzi. Tot Hartmann a fost responsabil și de proiectul de construcție al corpului semicircular destinat remizei de trăsuri, demolat ulterior de foștii proprietari.
După 1869, palatul trece în proprietatea fiilor domnitorului care construiesc pe terenul din spatele palatului, grajdurile si anexele. În 1881 palatul a fost restaurat de arhitectul Friedrich Hartman, la solicitarea prințului Alexandru Știrbei. Cu acest prilej a fost adăugat etajul, inclusiv fațada decorată cu cele patru cariatide, precum și turnul de nord-est.
În perioada comunistă, palatul Știrbei a fost confiscat și atribuit, în perioada 1954-1977, Muzeului de Artă Populară, apoi, Muzeului sticlei și ceramicii (anii ’80 – 1994), ca secție a Muzeului Național de Artă. Palatul a fost retrocedat urmașilor lui Barbu Știrbei, care l-au vândut în 2005 unui om de afaceri român, Ovidiu Popescu, cu suma de aproximativ 11 milioane de euro.
Acesta a încercat să construiască spații de retail de lux, dar și un bloc de 37 de metri în spatele clădirii principale. Numai că autorizațiile nu au fost date de Ministerul Culturii, iar omul de afaceri a ajuns să ceară daune de aproape 6 milioane euro în 2010. Ovidiu Popescu susținea la momentul respectiv la nu se poate renova palatul fără proiectul din spate. „„Nu are nimeni 15-20 de milioane de euro să dea pentru restaurarea palatului. Numai proiectul de consolidare costă un milion de euro. Restaurarea palatului o voi face odată cu ridicarea construcțiilor din spate. Ca să pot să obțin bani. E ușor să spui „restaurează palatul”. Îl restaurez și după aceea vine banca și mi-l ia că nu am din ce să plătesc creditul. Palatul nu poate produce cât produc clădirile din spate, ca să acopere investiția”, declara în 2010 Ovidiu Popescu.
Abia în 2014 Ministerul Culturii dă undă verde pentru construirea unui mall cu cinci etaje plus patru etaje de parcare subterană în spatele Palatului. Numai că au urmat proteste din partea ONG-urilor și chiar DNA a deschis o anchetă, din care a rezultat un dosar de abuz în serviciu împotriva fostului primar al Sectorului 1, Andrei Chiliman.
În 2019 dezvoltatorul israelian Hagag Development a cumpărat Palatul de la fiul lui Ovidiu Popescu pentru suma de 10 milioane euro. Dezvoltatorul avea deja în proprietate și fostul sediu al Petrom din Calea Victorei 109, un proiect imobiliar de birouri, cu o valoare a investiției de 8 milioane euro.
Hagag Development Europe este un investitor și dezvoltator imobiliar specializat în proiecte rezidențiale și comerciale în România, listat la Bursa de Valori din Tel Aviv. Compania este implicată în achiziționarea, dezvoltarea, renovarea și administrarea a multiple clădiri sau terenuri situate în zonele centrale, semi-centrale sau în curs de dezvoltare ale Bucureștiului.

Sursa foto: Toff Galleries