Hai să vedem ce este cu modificarea impozitului pe clădiri

Coaliția de guvernare a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care modifică modul în care se calculează impozitul pe proprietate, luând în calcul valoarea din grila notarială.

Ce se modifică în noua propunere aflată, începând cu 4 iulie 2022, în dezbatere publică:

1. Cotele de impozitare minime s-au modificat după cum urmează: de la 0,08% la 0,1% și de la 0,2% la 1%
2. Valoarea impozabilă cu care se înmulțesc aceste cote pentru a rezulta impozitul va fi preluată din studiile de piață administrate de notari.
3. Primăriile vor completa câte o notificare pentru fiecare contribuabil din România, în care vor introduce valoarea impozabilă și impozitul. Cine nu reacționează este de acord tacit. Cine va reacționa nu se știe încă ce se va întâmpla.
4. S-a eliminat posbilitatea să existe cote de impozitare diferite pentru același tip de utilizare (rezidențială sau nerezidențială) în funcție de cine este proprietarul (persoană fizică sau juridică).
5. În cazul utilizării mixte cu peste 50 la sută din suprafața spațiului se va considera clădirea ori rezidențială ori nerezidențială, în funcție de dovezile aduse de contribuabil.
6. Primul termen de plată a impozitului pentru anul 2023 s-a mutat de la 31 martie la 30 iunie.

Ce nu se modifică:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

1. Terenul se impozitează în continuare separat de clădire, cu excepția terenului pe care aceasta este construită.
2. Tipul valorii estimate nu are cum să se apropie de “valoarea de piață” așa cum ne-am asumat prin PNRR.

Să analizăm, așadar, în termeni cât mai simpli:

1. Trimiterea la studiile de piață administrate de notarii publici se referă la studiile de piață plătite de aceștia.
2. Ce nu știu inițiatorii actului normativ propus este cum se realizează aceste studii. Eu cred că o datorie importantă a notarilor ar trebui să fie nu administrarea acestor studii, cât furnizarea informațiilor de piață pe care le dețin, pentru realizarea acestora.
3. Aș vrea să lămurim puțin și afirmația și mirarea unora: ce se schimbă acum, având în vedere că grilele notarilor au fost realizate și până acum tot de către evaluatori? Așadar, aceste grile, definite în Codul fiscal începând cu anul 2016 ca Studii de piață, nu aveau nicio trimitere la cine le face și pe ce bază le întocmește. Și bineînțeles niciun corespondent în legislația evaluării. Faptul că unii evaluatori și-au asumat acest lucru, a fost decizia personală, și mulți dintre ei au scris în ipotezele din studii că nu au respectat standardele de evaluare. Pentru grilele de anul viitor a apărut o modificare importantă. În decembrie 2021 s-a modificat Codul fiscal, fără consultarea ANEVAR, și s-a trasat sarcina evaluatorilor autorizați de a întocmi aceste studii de piață. Așadar, până la data elaborarii lor, va apărea un ghid de evaluare, despre care ANEVAR a anunțat deja că nu va include nicio estimare a valorii, ci doar valori minime consemnate pe piață în anul anterior. Punctele de vedere anterior transmise de către ANEVAR privind utilizarea limitată a acestor studii au fost puse la dispoziția utilizatorilor acestor grile și există luări de poziții aflate atât pe www.anevar.ro, cât și în Revista Valoarea, editată trimestrial de către ANEVAR.
4. E clar că la clădirile nerezidențiale cota minimă de impozitare a crescut de 5 ori. Este de văzut cât vor crește impozitele dacă noile valori impozabile vor fi mai mari sau mai mici.
5. Introducerea trimiterii la grila notarilor este, de fapt, o fumigenă, o fentă sau un pretext, dacă scopul a fost mărirea impozitelor. În realitate, pe baza valorilor impozabile aferente fiecărei clădiri, pe care primăriile le cunosc deja, dacă se aplică o cotă de impozitare majorată, cresc impozitele.
6. De ce spun că este o fentă, sau o “fata morgana”? Este pentru că așa cum spune acum legea, funcționari ai primăriilor vor căuta prin grilele notariale și vor introduce în sistemul lor de evidență valorile impozabile pentru fiecare casă. Întrebați-i și vedeți dacă e posibil și cât timp le va lua acest lucru. Sau, cei care citiți, ajutați-i și vedeți cum puteți să vă găsiți propriile case în grile. Și vă rog să aveți în vedere că pentru la anu’, structura acestor studii se va schimba.
7. Legiuitorul s-a gândit, însă, că e posibil să nu existe în grile valorile dintr-un sat sau oraș. Nu-i nimic, și-a zis el, primăria va alege din localități similare. Ce înseamnă acest lucru? Cine va decide? De pe ce străzi le vor alege?
8. La clădirile nerezidențiale, în declarația contribuabililor nu există suprafețele clădirilor, deci încadrarea în grilă va însemna ca funcționarii primăriilor să extragă suprafețele din rapoartele de evaluare pe care le dețin în format letric. Pe bune? Cât durează asta? Se pricep? Își asumă?
9. Dacă nici acest lucru nu va funcționa, primăria, prin excepție zice legea, la alegerea deci responsabilitatea ei, va putea utiliza valorile impozabile existente.
10. Bingo. Excepția va deveni deci regulă. Se vor aplica noile cote de impozitare, majorate cât de cât, asupra valorilor impozabile anterioare, în majoritatea situațiilor.
11. În acest caz de ce să faci deviația cu grila? De ce să perpetuezi ceva ce nu poate fi destinat unui asemenea scop? Răspunsul meu este compus din două cuvinte: viteză și superficialitate.
12. Ce ar fi putut face legiuitorul? În primul rând să se asigure că modificările pe care le face au rolul să repare măcar puțin sistemul de până acum și nu să îl strice și mai tare. Orice provizorat în acest moment va genera eforturi imense de a-l repara.
13. În al doilea rând să unifice clădirile cu terenul care le deservesc (pe număr cadastral sau număr poștal) și nu doar clădirea și terenul de sub aceasta, pentru că e o păcăleala că poți avea studii de piață cu prețuri pentru asemenea “struțocămile” care nu se vând așa de fapt pe piață. Plus că acest lucru ne diferențiază de toată lumea civilizată. Și de aplicarea PNRR. Impozităm terenul separat de clădire.
14. După “unirea” clădirii cu terenul, următorul pas, care nu e complicat, este ajustarea sistemului actual de impozitare a terenului, care se bazează pe niște lei/ha, fără să știe nimeni ce înseamnă și de unde provin. Pentru uniformitate, să ajungă ca și la teren să avem valoare impozabilă și cotă.
15. Pentru apartamente (care sunt majoritare ca număr) se poate utiliza sistemul curent, cu actualizarea la nivelul pieței a indicilor de rang de localitate prezenți și acum în Codul fiscal. S-ar fi ajuns la un sistem apropiat de valori de piață, conformare cu PNRR, mult mai simplu pentru primării care au deja implementat sistemul, și toate impozitele ar crește. Era cea mai simplă cale. Și uniformă. Nu e târziu să o adopte și acum dacă politicienii vor ajunge să o înțeleagă.
16. Pentru nerezidențiale se poate extinde sistemul actual de estimare a valorii impozabile, dar nu doar la clădire, ci la întreaga proprietate imobiliară, astfel încât să ai pe termen mediu și lung un sistem stabil.

În concluzie

1. Forma actuală a variantei în discuție este doar cea mai proastă variantă de lucru posibilă (dar rapidă și superficială).
2. Cu modificări minore ale modului de lucru actual, se pot obține cel puțin aceleași rezultate ca utilizând grilele notariale, eliminând toate efectele nocive aduse de varianta propusă.

Adrian Vascu este doctor în economie, a fost director în cadrul diviziei de servicii de evaluări a companiei de consultanță KPMG și președinte al Asociației Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR) între anii 2008-2009 și 2014-2015. În anul 2015 a fondat compania de servicii de evaluare și consiliere financiară Veridio.