Indicatorul de Încredere Macroeconomică realizat de Asociaţia CFA România a crescut uşor în mai / Cât va fi inflația în iunie 2025 și ce estimări sunt pentru creșterea economică din acest an

inflatie bani echilibru balanta Sursa foto: Dreamstime

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut uşor în luna mai, cu 0,3 puncte până la valoarea de 47,4 puncte. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2025) s-a redus faţă de exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 5,45%, transmite news.ro. În acelaşi timp, aproximativ 53% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni.

Analiştii economici arată că anticipaţiile de creştere economică pentru anul curent au crescut faţă de exercitiul anterior pana la valoarea de 2,9%.

”Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut uşor în luna mai, cu 0,3 puncte până la valoarea de 47,4 puncte. Această situaţie s-a datorat majorări cu 1,1 puncte a componentei de condiţii curente a indicatorului”, arată datele Asociaţiei CFA România.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2025) s-a redus faţă de exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 5,45%.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, în jur de 88% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare.

Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0130 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0605 lei pentru un euro.

“Luna mai a adus o ajustare în sens crescător a deficitului bugetar aşteptat pentru acest an. Anticipatiile atât în ceea ce priveşte rata inflaţiei, cât şi ratele de dobânda au reintrat în trendul descendent. Însă reducerea ratei inflaţiei către ţintă va fi lentă, principalul risc fiind politica fiscală”, declară Adrian Codirlaşu, CFA – vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, cea mai mare parte dintre participanţi, 42% anticipează o scădere în următoarele 12 luni în timp ce tot 42% anticipează o stabilitate a preţurilor, iar restul de 16% o majorare. De asemenea 68% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 26% consideră că acestea sunt corect evaluate.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) a crescut faţă de exerciţiul anterior la 6%, iar anticipaţiile de creştere economică pentru anul curent au crescut faţă de exercitiul anterior pana la valoarea de 2,9%.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 54% în următoarele 12 luni.

 

 

Sursa foto: Dreamstime

Comentarii

  1. Cred ca anticipatia pentru cursul valutar la 12 luni e cam subtire!
    La anul petrecerea e terminata, lista de pomeni va fi redusa drastic iar cresterea cursului valutar e asteptata.
    Deficitele, paradeficitele vor fi reglate prin cursul valutar controlat.😯
    Gaurile trebuiesc acoperite iar dezmatul bugetar se termina daca vine vreun guvern competent!😡

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *