Neîndeplinirea indicatorilor de solvabilitate, rezerve de daune insuficiente, neplata la timp a acestora, dar şi lipsa demersurilor privind recuperarea creanţelor şi împrumuturilor acordate reprezintă o parte dintre cauzele care au generat falimentul Euroins, arată raportul CITR, transmite Agerpres.
CITR Filiala Bucureşti SPRL, lichidatorul judiciar al Euroins, a finalizat raportul privind cauzele falimentului Euroins şi a identificat o serie de elemente de natură operaţională şi de gestionare a fondurilor care au dus la faliment.
Printre cauze se numără, potrivit companiei de insolvenţă, şi contractul cu EIG Re prin care au fost transferate din companie active financiare şi disponibilităţi în conturi în valoare totală de peste 1,5 miliarde lei.
“Întocmirea raportului privind cauzele reprezintă o etapă esenţială în derularea procedurii de faliment. Pe de-o parte încheie etapa analizei istorice şi contextuale asupra motivelor care au dus la faliment, pe de altă parte, oferă cadrul procedural pentru dezbaterea acestora având ca scop protejarea în proporţie cât mai mare a intereselor creditorilor”, a afirmat vineri, Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, într-o conferinţă de presă.
Din analiza indicatorilor, CITR a constatat că cea mai mare pondere pe clase de asigurări din portofoliul Euroins a deţinut-o clasa de asigurări RCA (peste 95% în anul 2022), urmată de cea a garanţiilor (peste 1% în anul 2022) şi asigurări pentru mijloace de transport terestru (0,97% în anul 2022).
Linia de business concentrată pe asigurări RCA aduce pierderi din perspectiva daunalităţii crescute, în timp ce alte societăţi de asigurare înregistrează o medie a asigurărilor RCA de 54% în anul 2022, susţin autorii raportului.
O altă cauză a falimentului este reprezentată de neîndeplinirea indicatorilor de solvabilitate. Astfel, fondurile proprii de care societatea trebuia să dispună pentru acoperirea datoriilor potenţiale către toţi asiguraţii, reasiguratorii au fost insuficiente.
“La 30 septembrie 2022, fondurile proprii necesare pentru acoperirea SCR (cerinţa de capital de solvabilitate, n.r.) erau în cuantum de 2,2 miliarde lei, iar cele necesare pentru acoperirea MCR (cerinţa de capital minim, n.r.) erau în cuantum de aproape 1,8 miliarde lei”, precizează raportul.
Altă cauză menţionată face referire la rezervele de daune, care au fost sub nivelul adecvat pentru acoperirea potenţialelor daune ale asiguraţilor, rezultat ce reiese şi ca urmare a testelor specifice întocmite de Euroins.
“Ca urmare a inventarierii dosarelor de daună şi a dosarelor de litigii privind daunele pretinse, lichidatorul judiciar a constatat o diferenţă de 1 miliard de lei între evidenţele existente la data deschiderii procedurii de faliment şi rezultatul inventarului, de la aproximativ 600 de milioane lei la 1,7 miliarde lei”, mai arată raportul.
Neplata la timp a daunelor este o altă cauză care a condus la creşterea exponenţială a riscului de declanşare a procedurilor de executare silită, generând diminuarea patrimoniului societăţii prin acumularea de cheltuieli suplimentare faţă de daunele de achitat.
“Doar sumele cu titlu de penalităţi sunt de peste 300 milioane de lei, la care se adaugă şi cheltuielile de executare”, se menţionează în document.
De asemenea, lipsa demersurilor privind recuperarea creanţelor şi împrumuturilor acordate reprezintă o altă cauză a falimentului Euroins.
Pe listă se mai află ineficienţa recuperării creanţelor din regrese. “La data de 31 decembrie 2022, conform evidenţelor contabile ale societăţii, se regăseau sume nerecuperate în cuantum de 15,5 milioane lei. La acestea se adaugă sume nerecuperate din categoria debitori diverşi de aproape 60 milioane lei”, mai arată documentul CITR.
O altă cauză menţionată este reprezentată de încheierea contractului cu EIG Re prin care au fost transferate din companie active financiare constând în titluri de valoare, creanţe de recuperat din reasigurări şi disponibilităţi în conturi, în valoare totală de peste 1,5 miliarde lei, acest contract fiind înaintat spre analiza judecătorului sindic.
Totodată, sunt menţionate pierderile rezultate din realizarea plasamentelor. “Pe perioada 2019-2023, CITR a centralizat valoarea acestora, care se ridică la suma 18,3 milioane lei”, mai arată raportul.
În document sunt trecute şi pierderile constante înregistrate la nivelul activităţii de asigurare, pe diferite clase de asigurări, acestea atingând maximumul în anul 2022, când pentru RCA au fost înregistrate pierderi de 917,6 milioane lei.
“Între elementele care au dus deschiderea procedurii de faliment lichidatorul judiciar a identificat fapte care intră sub incidenţa articolului 268 din Legea Insolvenţei pentru care judecătorul sindic poate dispune ca prejudiciul să fie suportat de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice altă persoană care a contribuit la starea de insolvenţă a debitorului prin săvârşirea uneia din faptele prevăzute expres de lege”, susţin reprezentanţii CITR.
Euroins a fost una dintre cele mai mari companii din asigurări, cu cea mai mare pondere în piaţa de asigurări RCA. În martie 2023, Euroins deţinea circa 27% din piaţa RCA. La momentul deschiderii procedurii de faliment, peste 2 milioane de poliţe RCA Euroins erau în vigoare, iar în momentul actual 1,6 milioane încă sunt încă valabile.
La data de 9 iunie 2023, instanţa a dispus deschiderea procedurii de faliment a Euroins, iar CITR a fost numit lichidator judiciar.
Conform mandatului legal, CITR gestionează lichidarea companiei prin următoarele demersuri: identificarea activului şi pasivului companiei falimentare şi recuperarea sumelor pe care compania este îndreptăţită să le obţină pentru a le oferi mai departe creditorilor săi, fie angajaţi, păgubiţi sau parteneri de afaceri.
De asemenea, lichidatorul judiciar are responsabilitatea identificării cauzelor falimentului şi, dacă este cazul, formularea unor acţiuni la judecătorul sindic de atragere a răspunderii persoanelor responsabile.
“Etapele următoare ce vor fi derulate în cadrul procedurii de faliment al Euroins de către lichidatorul judiciar vor consta în: finalizarea vânzării activelor rămase în patrimoniul societăţii; recuperarea creanţelor acesteia; reprezentarea societăţii în cele peste 25.000 de litigii în care aceasta este parte; investirea judecătorului sindic cu cererea de antrenare a răspunderii persoanelor ale căror fapte au dus la deschiderea procedurii de faliment”, se precizează în document.