Sursa foto: Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu
Veniturile obţinute în mod cinstit pot fi transferate liber în cadrul familiei, fără a mai fi impozitate, astfel încât cei care transferă bani copiilor sau părinţilor lor, fie prin virament bancar, fie în numerar, din veniturile lor legal obţinute, nu au de ce să se teamă, a declarat, miercuri, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna.
- Clarificările vin după ce un avocat a transmis că ANAF verifică banii pe care și-i dau rudele între ele, după cum a scris Economedia anterior aici.
„Scopul organelor fiscale este de a descuraja evaziunea fiscală, nu de a sancţiona persoanele care au primit bani de la un membru al familiei. Este însă important ca persoanele vizate să colaboreze cu autorităţile în cazul în care sunt solicitate să facă acest lucru în cadrul unei eventuale verificări”, a subliniat ministrul, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Reacţia ministrului vine la o zi după ce avocata Luisiana Dobrinescu, managing partner Dobrinescu Dobrev SCA, a atras atenţia asupra faptului că lipsa unor documente justificative privind remiterea de sume în numerar între rude atrage consecinţe fiscale semnificative asupra persoanelor fizice verificate, scrie Agerpres.
Aceasta a prezentat cazul unui antreprenor care i-a dat sume de bani din dividende fiicei sale. În cadrul unei verificări a situaţiei fiscale personale, inspectorii i-au solicitat acesteia documente justificative care să ateste sursa sumelor de bani deţinute, mai exact cele din care să rezulte remiterea sumelor de bani de la tată, conform notei explicative şi a declaraţiei notariale date de acesta din urmă.
Într-o situaţie asemănătoare s-a aflat şi o pensionară care a primit bani de la fiul ei pentru o casă.
„Fără a nega legitimitatea şi interesul inspectorilor fiscali în a solicita astfel de documente pentru stabilirea situaţiei de fapt, trebuie acceptat că între rude, pentru banii în numerar, rareori se întocmesc documente justificative. Stabilirea situaţiei de fapt trebuie aşadar să aibă la bază probe caracteristice relaţiei de rudenie, precum mesaje WhatsApp, declaraţii pe proprie răspundere ale părţilor implicate, declaraţii ale martorilor etc.”, a declarat Dobrinescu, într-un comunicat.
Pentru a evita astfel de probleme cu ANAF, avocata a recomandat ceea ce face şi ea: le dă copiilor bani folosind online banking, cu menţionarea destinaţiei banilor.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Aşadar, românii ar trebui să fie atenţi la sumele pe care le oferă sau le primesc. Impozitul pe sumele a căror sursă nu poate fi identificată a fost majorat de la 16% la 70%, de la 1 iulie 2024 prin Legea 296/2023, iar statul are nevoie de bani la buget”, a atras atenţia sursa citată.
Ulterior, în cursul zilei de miercuri, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a precizat că sumele de bani transferate între rude se încadrează în categoria veniturilor neimpozabile, similar fiind trataţi şi banii încasaţi ca urmare a evenimentelor familiale (nunţi/botezuri).
„La art. 61 şi art. 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt prevăzute categoriile de venituri impozabile, cât şi cele neimpozabile. „Transferurile/sumele date/încasate de la rude” se subscriu operaţiunilor de donaţie/dar manual şi se încadrează în categoria veniturilor neimpozabile sau în funcţie de împrejurările fiecărei situaţii de fapt, pot îmbrăca forma unor datorii, ceea ce reprezintă surse neimpozabile. În ceea ce priveşte sumele încasate ca urmare a evenimentelor familiale (nunţi/botezuri), pentru care nu există obligaţia declarativă din partea contribuabilului, sursele de fonduri de natura darurilor primite cu ocazia acestor evenimente reprezintă de asemenea venituri neimpozabile”, menţionează instituţia.
Potrivit Fiscului, în cadrul procedurii de verificare a situaţiei fiscale personale, sunt examinate înscrisurile sau informaţiile despre activitatea persoanei fizice verificate, referitoare la intrările şi ieşirile de fonduri şi la creşterea sau descreşterea elementelor patrimoniale pe perioada verificată, conform prevederilor legale din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
„Potrivit art. 117 din acelaşi act normativ (Codul de procedură fiscală, n.r.), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate”, subliniază sursa citată.
Reprezentanţii Fiscului au adăugat că, pe de altă parte, cota de impozit de 70% nu se aplică surselor de fonduri identificate, aşa cum sunt prevăzute la articolele 61 şi 62 din Legea 296/2023.
După câteva ore, într-un comunicat separat, ANAF a venit cu noi explicaţii, precizând că, dacă părintele/membrul familiei justifică sursa/sursele fondurilor transferate copilului/membrului familiei şi datorează/plăteşte sumele aferente acestui impozit, atunci copilul nu datorează impozit pentru sumele primite de la părinte.
„În cazul în care se constată că declaraţiile fiscale, documentele şi informaţiile prezentate în cadrul procedurii de verificare sunt incorecte, incomplete, false sau dacă persoana fizică verificată refuză, în cadrul acelaşi proceduri, prezentarea documentelor pentru verificare ori acestea nu sunt prezentate în termen legal sau persoana se sustrage prin orice alte mijloace de la verificare, organul fiscal central stabileşte baza de impozitare ajustată pentru impozitul pe venit şi emiterea deciziei de impunere (art. 146 alin. (3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare)”, a menţionat ANAF în documentul transmis miercuri după-amiaza.
