Tribunalul București a respins astăzi acțiunea Greenpeace România de suspendare a acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, cel mai mare proiect de gaze offshore din România și a decis că organizația trebuie să plătească cheltuieli de judecată în valoare totală de peste 340.000 de lei către companiile Romgaz și OMV Petrom, partenere în acest proiect.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Greenpeace anunță că va face recurs și va formula o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire la problema cheltuielilor de judecată. Organizația transmite că legislația românească și instanțele din România permit folosirea cheltuielilor de judecată ca instrument de presiune asupra ONG-urilor și ca metodă de a îngrădi accesul la justiție, ceea ce încalcă legislația în materie, inclusiv dispozițiile CEDO.
„Semnalele pe care le primim sunt clare! Vor sa ne închidă gura cu orice preț. Prin dizolvare, prin poprire conturi, prin cheltuieli de judecată exorbitante. Considerăm absurd ca două companii fosile cu profituri uriașe să ceară peste 340.000 de lei unei organizații care acționează în interes public. Statul român trebuie de urgență să impună un prag pentru astfel de situații, un prag care să nu sufoce activitatea celor care îndrăznesc să-si exercite dreptul la acțiune în justiție în probleme de mediu și nu numai. OMV și Romgaz se folosesc de aceste lacune legislative, care permit cheltuieli de judecată disproporționate, pentru a ne sufoca activitatea și a se asigura că nu mai există opoziție activă împotriva Neptun Deep. Nu am cerut decât ca proiectul Neptun Deep să respecte legislația de mediu și să își asume impactul climatic real. E cu atât mai îngrijorător cu cât această decizie vine în contradicție clară cu decizia EFTA, care obligă la evaluarea completă a emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv a celor rezultate din exploatare”, spune Vlad Cătună, Coordonator de Campanii, Greenpeace România.
Această hotărâre vine la doar o lună după ce Curtea de Justiție a Asociației Europene de Liber Schimb (EFTA) a stabilit că impactul climatic al proiectelor de petrol și gaze trebuie evaluat complet în cadrul procedurilor de avizare, inclusiv prin evaluarea impactului asupra mediului al emisiilor de gaze cu efect de seră generate prin arderea combustibilului extras.
Greenpeace România spune că a cerut suspendarea acordului de mediu emis pentru Neptun Deep, pe baza unor informații obținute în instanță care demonstrează riscuri subevaluate privind deversarea de substanțe chimice toxice în Marea Neagră, precum și pentru lipsa evaluării emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din arderea gazului extras.
„Decizia instanței de a acorda în întregime cheltuielile de judecată solicitate de OMV Petrom și Romgaz încalcă flagrant hotărârile obligatorii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. Mai precis, instanța trebuie să țină cont de Convenția de la Aarhus care prevede cheltuieli de judecată rezonabile pentru organizațiile care acționează în interes public. Principiul proporționalității și rezonabilității cheltuielilor este esențial pentru a asigura accesul efectiv la justiție și pentru a evita împiedicarea sau descurajarea ONG-urilor sau a cetățenilor de a contesta acte administrative sau proiecte cu impact asupra mediului”, afirmă Mihaela Maravela, avocata care reprezintă Greenpeace România în proces.
Proiectul Neptun Deep, derulat în parteneriat de OMV Petrom și Romgaz, reprezintă cea mai mare investiție în sectorul gazelor naturale din România, estimată la circa 4 miliarde de euro. Situat în largul Mării Negre, zăcământul conține rezerve estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze, iar producția este programată să înceapă în 2027. OMV Petrom este operatorul proiectului, iar fiecare dintre cei doi parteneri deține câte 50% din participație.
Lucrările de foraj au început în martie 2025, cu un total de 10 sonde planificate până în 2026. Producția anuală estimată este de 8 miliarde de metri cubi, suficientă pentru a acoperi consumul intern și pentru a genera exporturi. Proiectul este considerat strategic pentru securitatea energetică a României și a regiunii, dar este și criticat de organizațiile de mediu pentru impactul asupra ecosistemului marin.