Presa maghiară: Pensia medie din România a depășit-o pe cea din Ungaria

Într-un singur an, pensia medie în România a crescut cu aproape 40%, în timp ce pensionarii din Ungaria au primit o creștere de doar 9%. Cifrele arată că, în septembrie 2024, pensia medie netă românească a depășit-o pe cea maghiară, conform hvg.hu. Chiar și după deducerea impozitului, pensionarului mediu român i-au rămas în buzunar cu 5800 forinți mai mulți bani decât în buzunarul unui pensionar maghiar aflat într-o situație similară.

Care sunt principalele diferențe între pensiile din România și Ungaria?

În urmă cu un an, se putea spune clar că beneficiarii sistemului de pensii din Ungaria trăiesc cu mai mulți bani decât omologii lor care locuiesc în România. În octombrie 2023, cuantumul mediu al pensiilor pentru limită de vârstă în Ungaria era de 210.900 HUF. Pensia maghiară este o prestație complet neimpozabilă, în plus, datorită celei de-a 13-a luni de pensie, aceasta vine de 13 ori pe an (dublu în februarie).

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

În schimb, pensia medie pentru limită de vârstă în România a fost de 2249 de lei (aproximativ 174.500 HUF la cursul de schimb de la acea dată) în octombrie anul trecut. Totuși, aceasta este o sumă brută și este supusă impozitării: 10% din pensiile românești care depășeau 2000 de lei trebuiau plătite ca impozit, astfel încât pensionarul român mediu putea de fapt să încaseze doar 2224 de lei net (aproximativ 172.600 HUF). În plus, românii nu au o a 13-a lună de pensie permanentă, ceea ce înseamnă că pensionarii din România primesc în mod normal beneficii doar de 12 ori pe an.

Cu cât au crescut pensiile din Ungaria și România într-un singur an?

Pentru pensionarii din România, 2024 a devenit un adevărat „an de aur”. Ca urmare a majorării pensiilor de la începutul anului, pensia medie a crescut cu 13,9%, ajungând la 2563 de lei în ianuarie. Apoi, ca urmare a unei ample proceduri de recalculare a pensiilor, pensia medie pentru limită de vârstă a crescut cu încă 21,8%, ajungând la 3127 lei în septembrie. Împreună, cele două majorări au dus la o creștere de 40 % a pensiei medii brute din România în doar puțin peste un an.

În aceeași perioadă, metoda de creștere a pensiilor din Ungaria a fost mult mai puțin generoasă. În noiembrie 2023, persoanele eligibile au primit o creștere a pensiilor de 3,1 %, urmată de o creștere a pensiilor de 6 % în conformitate cu inflația planificată în luna ianuarie a acestui an. În consecință, și datorită fluctuației naturale a grupului de pensionari, pensia medie pentru limită de vârstă a crescut cu 10,7 % într-un an, ajungând la 233 500 HUF.

În România, din pensia medie brută de 3127 lei, aproximativ 113 lei sunt reținuți sub formă de impozit, dar chiar și așa, 3014 lei sunt încasați de cei care primesc pensia medie. Acest lucru corespunde unei alocații nete de 239.300 HUF convertită la cursul de schimb mediu măsurat în septembrie (79,38 lei/HUF). Am văzut că între timp, pensia medie maghiară era puțin mai mică, de 233.500 HUF.

Cfrele arată că, în septembrie 2024, pensia medie netă românească a depășit-o pe cea maghiară. Chiar și după deducerea impozitului, pensionarului mediu român i-au rămas în buzunar cu 5800 forinți mai mulți bani decât în buzunarul unui pensionar maghiar aflat într-o situație similară.

O altă veste bună pentru pensionarii din România este că din octombrie cuantumul părții de pensie neimpozabilă va crește de la 2000 de lei la 3000 de lei. Din această lună, prin urmare, pensia netă a multor persoane va crește: urmând exemplul unei pensii medii de 3127 de lei, povara fiscală de 113 lei în septembrie va fi ușurată la 13 lei (adică de la aproximativ 9 mii de forinți la aproximativ 1 mie de forinți) din octombrie. La acest nivel de pensie, numai această măsură înseamnă o nouă creștere a pensiei de 3,3%.

Cine a dus-o mai bine în ultimele 12 luni?

Deși pensia medie din România a depășit-o pe cea din Ungaria în septembrie 2024, dacă analizăm ultimele 12 luni în ansamblu, se pare că pensionarii maghiari s-au bucurat în continuare de un avantaj semnificativ. În perioada analizată, pensia medie din Ungaria (inclusiv a 13-a lună de pensie) s-a ridicat la 2,97 milioane HUF pe an. În schimb, în România, pensia medie a oferit doar 2,33 milioane HUF pe an.

Cu toate acestea, aceste sume nu reprezintă încă o bună măsură a nivelului de trai, deoarece nivelurile prețurilor de consum diferă de la o țară la alta. Conform celor mai recente statistici, în 2023, prețurile de consum din Ungaria se situau la 75,8 % din media UE, în timp ce în România consumatorii percepeau un nivel mediu al prețurilor din UE de 60,2 %.

Cu alte cuvinte, deși pensia medie din Ungaria a asigurat un venit net cu 27 % mai mare în ultimul an, datele din 2023 arată, de asemenea, că prețurile de consum din Ungaria erau cu 26 % mai mari decât nivelul prețurilor din România. Acest lucru sugerează că surplusul de pensii din Ungaria ar fi putut avea ca rezultat cel mult o creștere modestă a nivelului de trai.

Pe baza celor mai recente date privind pensia medie (septembrie 2024) și incluzând a 13-a lună de pensie, surplusul de pensii al Ungariei față de România s-ar putea reduce la 6% în următorul an. Aceasta înseamnă, de asemenea, că, cu excepția cazului în care prețurile de consum din Ungaria și România încep să converge brusc, este inevitabil ca pensionarii medii din România să trăiască mai bine decât cei din Ungaria.