Prețul certificatelor verzi a crescut cu 135% față de 2020, până la 52,73 euro. Sectoare întregi din economia românească ar putea fi afectate

Sectoare întregi din economia românească ar putea fi afectate de creșterea prețului certificatelor verzi, dar mai ales industria energetică bazată pe cărbune, industria auto, construcțiile și transportul maritim, se arată într-o analiză realizată de Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Tendințele ascendente ale prețului, mai ales în ultimii trei ani, au fost viguroase. Între 2012 și 2017, prețul nu a depășit 9 euro, stând în mare parte între 4 și 7 euro/certificat, dar în iulie 2019 atingea un vârf de 30,75 euro (cotații futures). De aici, o tendință descendentă generată de închiderea economiilor a dus prețul la un minim de 14,71 euro, în martie anul trecut. Revenirea a fost, în special în ultimele șase luni, rapidă. Prețul a atins pe 10 iunie 52,73 euro. Față de anul anterior, creșterea este de peste 135%.

Din minime, cotațiile au crescut aproximativ de trei ori și jumătate. Ce a susținut această expansiune? În primul rând, redeschiderea economiilor, care s-a produs mai devreme și cu o viteză mai mare decât se așteptau piețele. În al doilea rând, reforma propusă a sistemului european de certificate: între altele, măsuri de limitare a „scurgerilor de carbon” prin care firme din UE delocalizează producția în jurisdicții (deseori emergente), unde regulile nu sunt la fel de stricte, pentru a produce mai ieftin, dar potențial mai neprietenos cu mediul. Foarte important, propunerea de extindere a schemei europene ar putea afecta aproape trei sferturi din economie. Sectoare precum industria auto, construcțiile și transportul maritim ar fi vizate. La summitul din mai, țările din Est au avertizat că nu pot să ducă singure povara costurilor mărite, din moment ce reforma afectează în proporție mai mare pe cei cu venituri reduse. Comisia Europeană ar putea avea în vedere  introducerea treptată a măsurilor, în varianta „lejeră” fiind vizate doar automobilele și construcțiile”, explică Claudiu Cazacu.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Certificatele pentru emisii de carbon sunt văzute de Comisia Europeană ca un pilon esențial pentru obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Scopul este de a atinge neutralitatea climatică în 2050 (sau mai devreme), un obiectiv ambițios. Piața europeană este prima de acest fel, sursă de inspirație pentru alte regiuni, și rămâne cea mai mare din lume. Fiecare certificat permite emiterea unei tone de dioxid de carbon, sau echivalent pentru alte două gaze cu efect de seră și mai puternic.

„Impunând un cost suplimentar poluatorilor, se speră ca logica economică să forțeze reorientarea spre alte procedee și activități, mai prietenoase cu mediul. Pentru ca mecanismele să funcționeze, este necesar ca prețul să fie suficient de ridicat încât să descurajeze, treptat, emisiile, fără a produce, totuși bulversări economice prea dure pe termen scurt”, consideră Claudiu Cazacu.

Un sondaj Refinitiv realizat în luna mai arăta că majoritatea celor din domeniu (traderi sau firme din industrii reglementate) așteaptă prețuri în creștere față de anii anteriori, la un nivel mediu pentru 2021 de 40 euro, ajungând spre 80 euro la finele deceniului. Separat, observatorii au o plajă largă pentru estimările de final de an. O perspectivă foarte optimistă vorbește chiar de 110 euro (Berenberg). Deși nivelul pare, în opinia noastră, prea ridicat, nevoia de echilibrare, chiar și la cotațiile prezente, nu este satisfăcută. Pentru a atinge țintele intermediare propuse pentru 2030 (-55% pentru emisiile de dioxid de carbon), CE vede necesar un preț de peste 60 euro/certificat.

În condițiile curente, și depinzând de modul în care vor fi schimbate reglementările, scenariul de bază al XTB se centrează pe un reper de 70 euro la sfârșitul acestui an. Riscurile descendente la adresa scenariului vin dinspre o posibilă opoziție puternică a statelor mai puțin bogate din UE, care să blocheze reforma propusă dacă nu vor primi compensații pentru costurile suportate, sau o eventuală deteriorare neașteptată a mediului economic global.

Claudiu Cazacu ajunge la concluzia că: „Sectoare întregi din economia românească ar fi afectate de creșterea prețului certificatelor, în anii următori. În structura actuală, producerea energiei electrice cu hidrocarburi (mai ales cărbune, dar, în timp, nu numai) este în zona de mare vulnerabilitate. Odată cu reforma propusă, riscurile pentru industria din țară se extind asupra unor domenii ca industria auto, cu o pondere majoră în exporturi și în valoarea adăugată generată în țară, construcțiile, unde nevoia de spații de calitate la un preț rezonabil ar putea fi și mai dificil de acoperit, sau transportul maritim, cu potențial de dezvoltare”.

Este esențial ca firmele din domeniu să ia deciziile de capitalizare, investiție sau reorganizare care să le permită să susțină tranziția spre un model sustenabil. Negocierea unor resurse financiare pentru a compensa costul neuniform, mai mare în special pentru cei cu venituri mici, sau pentru regiunile mono-industriale, ar putea fi o temă majoră la nivel european. Pe de altă parte, pentru firme din industrie sau chiar startup-uri agile și inovative, crearea unei noi economii, pe principii „verzi”, ar însemna șanse de dezvoltare și succes, la nivel național și european, sau chiar dincolo de granițele UE. Schimbarea aduce costuri și eforturi majore, însă, în același timp, va crea oportunități, pe care piețele de capital le-ar finanța cu o doză de entuziasm, se mai arată în analiza XTB România.