Raport BNR: Mai mult de jumătate din firmele din România au investit în a crește gradul de digitalizare, în ultimii 5 ani / Costurile și complexitatea sunt principalele obstacole

Mai mult de jumătate din firmele din România au investit în a crește gradul de digitalizare, în ultimii cinci ani, însă majoritatea spun că întâmpină obstacole în acest proces, costurile și complexitatea fiind cele mai mari, arată un raport publicat joi de Banca Națională a României (BNR).

Astfel, 57% dintre firmele care activează în România au raportat întreprinderea de acțiuni sau investiții în ultimii cinci ani pentru a crește gradul de digitalizare a firmei, dintre care 24 la sută în mică măsură, 22 la sută într-o oarecare măsură și 11 la sută într-o proporție considerabilă.

Corporațiile au realizat demersuri sau investiții pentru dezvoltarea digitalizării firmei într-o mai mare proporție, respectiv 89 la sută dintre firme față de 57 la sută în cazul IMM.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Dintre sectoarele de activitate, firmele din agricultură, industrie și servicii și utilități au implementat măsuri sau au alocat resurse pentru creșterea nivelului de digitalizare a companiei în proporție de 60 la sută (din fiecare sector), în timp ce sectorul serviciilor și utilităților are asociată cea mai ridicată pondere a firmelor care au raportat întreprinderea de astfel de demersuri într-o mare măsură (16 la sută față de 11 la sută la nivel agregat).

Firmele care activează în domenii cu grad înalt de tehnologizare (high-tech) indică în proporție de 87 la sută desfășurarea de activități și investiții menite să sporească digitalizarea firmei, față de 78 la sută în cazul firmelor cu un nivel scăzut de tehnologizare (low-tech).

Similar, firmele din serviciile cu intensitate ridicată a cunoașterii (knowledge intensive services) raportează într-o proporție mai ridicată (80 la sută) inițierea de acțiuni pentru avansarea procesului de digitalizare în cadrul firmei.

Principalele obstacole în calea digitalizării firmelor

Principalul obstacol în creșterea digitalizării, semnalat de 57 la sută dintre firme, vizează costurile ridicate, respectiv investiții inițiale în infrastructură, software și securitate cibernetică, precum și costurile de mentenanță.

Acesta este urmat de complexitatea procesului de digitalizare, în cazul a 45 la sută dintre firme, pentru că implementarea soluțiilor digitale necesită planificare strategică și adaptare continuă, iar integrarea tehnologiilor avansate poate fi dificilă fără expertiză.

Lipsa fondurilor sau accesul redus la finanțare este al treilea factor limitativ al digitalizării (31 la sută dintre firme), în timp ce lipsa competențelor și cunoștințelor digitale este indicată de 20 la sută dintre firme.

În funcție de dimensiunea firmei, lipsa fondurilor sau accesul redus la finanțare sunt resimțite mai acut de IMM (31 la sută față de 15 la sută în cazul corporațiilor), lipsa competențelor și cunoștințelor digitale (20 la sută comparativ cu 13 la sută), tehnice (14 la sută față de 9 la sută) și financiare (10 la sută versus 4 la sută) fiind, de asemenea, provocări mai accentuate pentru IMM față de companiile de mari dimensiuni.

Complexitatea procesului de digitalizare, respectiv faptul că implementarea soluțiilor digitale necesită planificare strategică și adaptare continuă, iar integrarea tehnologiilor avansate poate fi dificilă fără expertiză, sunt raportate într-o proporție mult mai mare de corporații (64 la sută față de 45 la sută în cazul IMM), fiind principala dificultate în calea digitalizării pentru firmele de mari dimensiuni.

Indiferent de sectorul de activitate, costurile ridicate se mențin ca principala barieră în adoptarea digitalizării, potrivit evaluărilor firmelor, acestea fiind indicate într-o mai mare măsură de firmele din industrie (63 la sută față de 57 la sută la nivel agregat).

Complexitatea procesului de digitalizare este semnalată într-o proporție mai ridicată de firmele din agricultură (52 la sută față de 45 la sută la nivel agregat), totodată acestea resimțind mai intens și lipsa fondurilor sau accesul redus la finanțare (36 la sută comparativ cu 31 la sută la nivel agregat), dar și a lacunelor în ceea ce privește competențele și cunoștințele tehnice (17 la sută versus 14 la sută la nivel agregat) și financiare (15 la sută față de 10 la sută la nivel agregat).

La nivelul agregat al companiilor nefinanciare, platformele digitale care facilitează interacțiunea dintre clienți și firme sau dintre firme reprezintă cel mai frecvent utilizate tehnologii digitale, de 21 la sută dintre firme, urmate de internetul lucrurilor (dispozitive electronice care comunică între ele fără asistență umană) implementat în cazul a 16 la sută dintre firme. La polul opus, tehnologiile cu grad redus de adopție sunt realitatea virtuală și dronele (3 la sută fiecare).

Dimensiunea firmei joacă un rol esențial în adoptarea tehnologiilor digitale avansate. Indiferent de tipul tehnologiei digitale avansate, corporațiile se remarcă printr-o rată de adopție superioară, în special în ceea ce privește big data (27 la sută față de 5 la sută în cazul IMM), robotica (25 la sută comparativ cu 4 la sută în cazul IMM), dar și inteligența artificială și machine learning (21 la sută versus 10 la sută).

Adoptarea tehnologiilor digitale avansate variază și între sectoarele de activitate. Se remarcă următoarele diferențe la nivelul sectoarelor economice, determinate în principal de specificul activității: (i) firmele din agricultură utilizează într-o mai mare măsură dronele (14 la sută față de 3 la sută la nivel agregat), robotica (10 la sută față de 4 la sută) și imprimarea 3D (7 la sută față de 4 la sută); (ii) firmele din industrie au adoptat într-o pondere mai mare tehnologii precum platformele online (28 la sută comparativ cu 21 la sută la nivel agregat), internetul lucrurilor (20 la sută față de 16 la sută), imprimarea 3D (11 la sută versus 4 la sută) și robotica (9 la sută față de 4 la sută); (iii) firmele din servicii și utilități au implementat într-un procent mai mare internetul lucrurilor (18 la sută față de 16 la sută la nivel agregat) și inteligența artificială și machine learning (13 la sută comparativ cu 10 la sută). Sectoarele cu cele mai mici progrese în ceea ce privește implementarea tehnologiilor digitale avansate, indiferent de tipul tehnologiei, sunt construcțiile și imobiliarele și comerțul.

Firmele din domeniile cu grad înalt de tehnologizare (high-tech) prezintă cele mai ridicate ritmuri de integrare a tehnologiilor digitale avansate în activitate, în special în ceea ce privește robotica (38 la sută față de 4 la sută la nivel agregat), internetul
lucrurilor (34 la sută comparativ cu 16 la sută), imprimare 3D (26 la sută versus 4 la sută) și analiza datelor mari (20 la sută față de 5 la sută).

România, la coadă în folosirea AI

Companiile utilizează tot mai mult inteligența artificială (IA) pentru a-și îmbunătăți activitatea. În anul 2024, peste 13 la sută dintre companiile din Uniunea Europeană au utilizat IA, în creștere față de 8 la sută în 2023. Dintre statele membre ale Uniunii Europene, utilizarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială a fost cea mai ridicată în Danemarca (28 la sută), urmată de Suedia și Belgia (25 la sută fiecare). În contrast, cea mai redusă pondere a fost înregistrată în România (3 la sută), Polonia și Bulgaria (ambele cu 6 la sută)