Raport: Implicarea puternicei industrii de pariuri în mass-media provoacă neliniște

Implicarea din ce în ce mai mare a puternicei industrii de pariuri din România provoacă neliniște în mass-media și în cercurile politice, arată raportul „Libertatea presei în România înaintea unui an super-electoral”, realizat de Institutul Internațional de Presă (IPI) și Media Freedom Rapid Response (MFRR).

Conform acestuia, la baza scandalului de la Ringier, Libertatea și Gazeta Sporturilor (GSP), care a făcut ca o mare parte din echipă să plece, a stat influența industriei de pariuri din România și acuzațiile potrivit cărora un membru al Ringier Sports Management Group ar fi încercat să exercite presiuni asupra jurnaliștilor în ceea ce privește acoperirea industriei jocurilor de noroc.

GSP este deținut în proporție de 49% de compania bulgară SMAK MEDIA EOOD. Ea este reprezentată de Stillian Shishkov, care este directorul general al Ringier Sportal Media Group din Bulgaria și fondatorul Asociației bulgare a jocurilor de noroc, o organizație de lobby a industriei pariurilor.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Piața pariurilor din România este uriașă, cu peste 2,4 miliarde de euro cheltuiți pe jocuri de noroc în 2022.

Cele mai mari două companii de pariuri din România, Superbet și Betano, au cheltuit împreună peste 10 milioane de euro pentru publicitate digitală în 2021.

Un raport mai recent al BRAT arată și cheltuielile din 2023: Superbet, aflată pe primul loc, a cheltuit 7,8 milioane de euro, efortuna.ro, pe locul 2, 3,6 milioane de euro. Casa Pariurilor, pe locul 4, a cheltuit 3,2 milioane de euro, iar Betano 2,6 milioane de euro.

Raportul IPI și MFRR arată că au existat mai multe eforturi de înăsprire a reglementărilor privind jocurile de noroc, majoritatea dintre acestea fiind blocate în parlament ca urmare a lobby-ului intens din partea industriei. Tensiunea a explodat în octombrie 2023, când guvernul a majorat taxele pe jocurile de noroc, dar nu înainte ca premierul Marcel Ciolacu să acuze industria pariurilor că are prea multă putere, că amenință politicienii și că concediază jurnaliști, o referire directă la plecarea lui Cătălin Țepelin de la GSP.

De atunci s-a aflat că fondatorul Superbet, Sacha Dragic, a cumpărat 40% din acțiunile agenției de știri românești News.ro și a lansat un agregator de știri, informat.ro.

Conform acestuia, legăturile Ringier cu industria jocurilor de noroc nu se termină în România și Bulgaria. În 2022, Ringier SA a investit 50 de milioane de lire sterline în LiveScore Group, cu sediul în Marea Britanie, creând un „parteneriat strategic” între industria pariurilor și grupul de management sportiv al Ringier. Directorul general al LiveScore, Sam Sadi, nu face niciun secret din avantajele parteneriatului, stabilind planul său ca LiveScore să devină operatorul numărul unu din lume în domeniul mass-media sportive prin „convergența și simbioza dintre mass-media sportive și industria pariurilor”.

Principalele probleme pentru mass-media, identificate în raport

Capturarea mass-media:

• Principalul instrument de capturare politică a presei românești sunt fondurile „media și propagandă”, eligibile în cadrul bugetelor de stat, acordate anual fiecărui partid politic. Dimensiunea și lipsa de transparență în ceea ce privește cheltuielile acestora au creat o cultură mediatică flexibilă și clientelistă, care se supune politicienilor și nu reușește să tragă guvernul la răspundere.
• Există o presă independentă vibrantă, care refuză banii politici și denunță corupția și abuzul de putere și care, deși face tot mai multe progrese, rămâne în mare parte la marginea conștiinței publice.
• Mass-media publice, deși relativ neutre, nu dispun de garanțiile juridice și financiare care să asigure independența politică față de guvern, ceea ce le compromite capacitatea de a relata liber.
• Autoritatea de reglementare în domeniul mass-media nu dispune de resursele și de independența politică necesare pentru a putea acționa eficient în ceea ce privește menținerea standardelor de difuzare și garantarea pluralismului mediatic și a independenței editoriale.
• Implicarea din ce în ce mai mare a puternicei industrii a pariurilor din România provoacă neliniște în mediile media și în cercurile politice.

Amenințări și obstacole juridice:

• Există un model tot mai frecvent de procese vexatorii, sau SLAPPS, folosite împotriva presei și jurnaliștilor români. Jurnaliștii și-au exprimat, în cea mai mare parte, o încredere prudentă în instanțe și au un istoric solid de câștig de cauză. Cu toate acestea, chiar și după victorie, mass-media trebuie să își acopere propriile cheltuieli de judecată, pe lângă consumul de timp și de alte resurse pentru a lupta în aceste cazuri.
• Prin urmare, amenințarea unei acțiuni în justiție poate avea în continuare un efect profund de intimidare asupra redacțiilor.
• Lipsa de cercetare și de documentare a acțiunilor în justiție împotriva jurnaliștilor, în special în afara Bucureștiului, face mai dificilă cuantificarea amplorii problemei.
• Directiva Anti-SLAPP a Uniunii Europene oferă jurnaliștilor posibilitatea de a colabora cu factorii de decizie politică pentru a introduce cele mai puternice garanții posibile împotriva litigiilor vexatorii.
• Jurnaliștii sunt uneori presați de poliție sau de instanțe să își dezvăluie sursele.
• Legea privind libertatea de informare este bună pe hârtie, dar este adesea prost respectată și ignorată de autoritățile publice, ceea ce împiedică jurnaliștii să aibă acces la informații publice esențiale pentru munca lor.

Siguranță:

• În timp ce majoritatea jurnaliștilor își desfășoară activitatea fără a se teme pentru siguranța lor, un număr semnificativ de jurnaliști sunt în mod regulat traficați, amenințați sau chiar mai rău. Cele mai populare ținte sunt jurnaliștii de investigație care expun corupția sau activitățile infracționale, cum ar fi exploatarea forestieră ilegală. Cei care lucrează în mass-media locală sau în limba maghiară sunt, de asemenea, mai expuși.
• Femeile jurnaliste sunt vizate în special de hărțuirea și amenințările online. Lipsa de încredere în autoritățile care să rezolve problema creează o cultură din ce în ce mai mare de acceptare a faptului că ostilitatea online face parte din meserie, ceea ce subminează jurnalismul pe termen lung.
• Emilia Șercan a fost ținta unei campanii de defăimare orchestrate politic, cu dovezi puternice de complicitate a poliției. Ancheta eșuată a acestora, care a implicat scurgerea de fotografii personale de către poliție, a fost plină de erori și încălcări procedurale în ceea ce are toate caracteristicile unei mușamalizări.

Jurnalism local:

• Există o criză profundă în mass-media locală, unde provocările identificate mai sus sunt agravate de finanțe slabe, de o piață a jurnalismului în scădere și de instituții polițienești și judiciare mai vulnerabile la corupția elitelor locale.
• Controlul politic asupra presei locale, a cărei supraviețuire depinde de publicitatea guvernamentală, este acut, limitând diversitatea și asigurându-se că majoritatea presei acționează ca platforme pentru interesele liderilor politici.
• Există exemple de jurnalism local mai solid, dar acestea au o acoperire limitată și au nevoie de mai multe resurse, formare și modele de afaceri durabile.