Sursa foto: Pixabay
Implicarea din ce în ce mai mare a puternicei industrii de pariuri din România provoacă neliniște în mass-media și în cercurile politice, arată raportul „Libertatea presei în România înaintea unui an super-electoral”, realizat de Institutul Internațional de Presă (IPI) și Media Freedom Rapid Response (MFRR).
Conform acestuia, la baza scandalului de la Ringier, Libertatea și Gazeta Sporturilor (GSP), care a făcut ca o mare parte din echipă să plece, a stat influența industriei de pariuri din România și acuzațiile potrivit cărora un membru al Ringier Sports Management Group ar fi încercat să exercite presiuni asupra jurnaliștilor în ceea ce privește acoperirea industriei jocurilor de noroc.
GSP este deținut în proporție de 49% de compania bulgară SMAK MEDIA EOOD. Ea este reprezentată de Stillian Shishkov, care este directorul general al Ringier Sportal Media Group din Bulgaria și fondatorul Asociației bulgare a jocurilor de noroc, o organizație de lobby a industriei pariurilor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Piața pariurilor din România este uriașă, cu peste 2,4 miliarde de euro cheltuiți pe jocuri de noroc în 2022.
Cele mai mari două companii de pariuri din România, Superbet și Betano, au cheltuit împreună peste 10 milioane de euro pentru publicitate digitală în 2021.
Un raport mai recent al BRAT arată și cheltuielile din 2023: Superbet, aflată pe primul loc, a cheltuit 7,8 milioane de euro, efortuna.ro, pe locul 2, 3,6 milioane de euro. Casa Pariurilor, pe locul 4, a cheltuit 3,2 milioane de euro, iar Betano 2,6 milioane de euro.
Raportul IPI și MFRR arată că au existat mai multe eforturi de înăsprire a reglementărilor privind jocurile de noroc, majoritatea dintre acestea fiind blocate în parlament ca urmare a lobby-ului intens din partea industriei. Tensiunea a explodat în octombrie 2023, când guvernul a majorat taxele pe jocurile de noroc, dar nu înainte ca premierul Marcel Ciolacu să acuze industria pariurilor că are prea multă putere, că amenință politicienii și că concediază jurnaliști, o referire directă la plecarea lui Cătălin Țepelin de la GSP.
De atunci s-a aflat că fondatorul Superbet, Sacha Dragic, a cumpărat 40% din acțiunile agenției de știri românești News.ro și a lansat un agregator de știri, informat.ro.
Conform acestuia, legăturile Ringier cu industria jocurilor de noroc nu se termină în România și Bulgaria. În 2022, Ringier SA a investit 50 de milioane de lire sterline în LiveScore Group, cu sediul în Marea Britanie, creând un „parteneriat strategic” între industria pariurilor și grupul de management sportiv al Ringier. Directorul general al LiveScore, Sam Sadi, nu face niciun secret din avantajele parteneriatului, stabilind planul său ca LiveScore să devină operatorul numărul unu din lume în domeniul mass-media sportive prin „convergența și simbioza dintre mass-media sportive și industria pariurilor”.
Principalele probleme pentru mass-media, identificate în raport
Capturarea mass-media:
- Principalul instrument de capturare politică a presei românești sunt fondurile „media și propagandă”, eligibile în cadrul bugetelor de stat, acordate anual fiecărui partid politic. Dimensiunea și lipsa de transparență în ceea ce privește cheltuielile acestora au creat o cultură mediatică flexibilă și clientelistă, care se supune politicienilor și nu reușește să tragă guvernul la răspundere.
- Există o presă independentă vibrantă, care refuză banii politici și denunță corupția și abuzul de putere și care, deși face tot mai multe progrese, rămâne în mare parte la marginea conștiinței publice.
- Mass-media publice, deși relativ neutre, nu dispun de garanțiile juridice și financiare care să asigure independența politică față de guvern, ceea ce le compromite capacitatea de a relata liber.
- Autoritatea de reglementare în domeniul mass-media nu dispune de resursele și de independența politică necesare pentru a putea acționa eficient în ceea ce privește menținerea standardelor de difuzare și garantarea pluralismului mediatic și a independenței editoriale.
- Implicarea din ce în ce mai mare a puternicei industrii a pariurilor din România provoacă neliniște în mediile media și în cercurile politice.
Amenințări și obstacole juridice:
- Există un model tot mai frecvent de procese vexatorii, sau SLAPPS, folosite împotriva presei și jurnaliștilor români. Jurnaliștii și-au exprimat, în cea mai mare parte, o încredere prudentă în instanțe și au un istoric solid de câștig de cauză. Cu toate acestea, chiar și după victorie, mass-media trebuie să își acopere propriile cheltuieli de judecată, pe lângă consumul de timp și de alte resurse pentru a lupta în aceste cazuri.
- Prin urmare, amenințarea unei acțiuni în justiție poate avea în continuare un efect profund de intimidare asupra redacțiilor.
- Lipsa de cercetare și de documentare a acțiunilor în justiție împotriva jurnaliștilor, în special în afara Bucureștiului, face mai dificilă cuantificarea amplorii problemei.
- Directiva Anti-SLAPP a Uniunii Europene oferă jurnaliștilor posibilitatea de a colabora cu factorii de decizie politică pentru a introduce cele mai puternice garanții posibile împotriva litigiilor vexatorii.
- Jurnaliștii sunt uneori presați de poliție sau de instanțe să își dezvăluie sursele.
- Legea privind libertatea de informare este bună pe hârtie, dar este adesea prost respectată și ignorată de autoritățile publice, ceea ce împiedică jurnaliștii să aibă acces la informații publice esențiale pentru munca lor.
Siguranță:
- În timp ce majoritatea jurnaliștilor își desfășoară activitatea fără a se teme pentru siguranța lor, un număr semnificativ de jurnaliști sunt în mod regulat traficați, amenințați sau chiar mai rău. Cele mai populare ținte sunt jurnaliștii de investigație care expun corupția sau activitățile infracționale, cum ar fi exploatarea forestieră ilegală. Cei care lucrează în mass-media locală sau în limba maghiară sunt, de asemenea, mai expuși.
- Femeile jurnaliste sunt vizate în special de hărțuirea și amenințările online. Lipsa de încredere în autoritățile care să rezolve problema creează o cultură din ce în ce mai mare de acceptare a faptului că ostilitatea online face parte din meserie, ceea ce subminează jurnalismul pe termen lung.
- Emilia Șercan a fost ținta unei campanii de defăimare orchestrate politic, cu dovezi puternice de complicitate a poliției. Ancheta eșuată a acestora, care a implicat scurgerea de fotografii personale de către poliție, a fost plină de erori și încălcări procedurale în ceea ce are toate caracteristicile unei mușamalizări.
Jurnalism local:
- Există o criză profundă în mass-media locală, unde provocările identificate mai sus sunt agravate de finanțe slabe, de o piață a jurnalismului în scădere și de instituții polițienești și judiciare mai vulnerabile la corupția elitelor locale.
- Controlul politic asupra presei locale, a cărei supraviețuire depinde de publicitatea guvernamentală, este acut, limitând diversitatea și asigurându-se că majoritatea presei acționează ca platforme pentru interesele liderilor politici.
- Există exemple de jurnalism local mai solid, dar acestea au o acoperire limitată și au nevoie de mai multe resurse, formare și modele de afaceri durabile.