România digitală „cu două viteze”. Raport: România are unul dintre cele mai polarizate profile digitale din Europa de Sud-Est / Între infrastructură digitală de top și competențe de bază la coada Europei

România are unul dintre cele mai polarizate profile digitale din Europa de Sud-Est: pe de o parte, o infrastructură avansată de internet de mare viteză, printre cele mai performante și ieftine de pe continent; pe de altă parte, un deficit uriaș în ceea ce privește competențele digitale ale populației și integrarea specialiștilor în piața muncii, arată raportul „Digitalisation 4.0 in Southeast Europe – The digital pulse of the region today” realizat de SeeNext.

Infrastructura României se mândrește cu o acoperire aproape universală a rețelei fixe de foarte mare capacitate, de 96%, unele dintre cele mai accesibile servicii de bandă largă din Europa și adoptarea de către întreprinderi a tehnologiilor digitale, care este în mare măsură în concordanță cu mediile UE.

Cu toate acestea, rezultatele în ceea ce privește ceilalți piloni sunt inegale. Absolvenții din domeniul TIC reprezintă 7,3% din total, dar specialiștii în TIC reprezintă doar 2,8% din forța de muncă, ceea ce sugerează un potențial exod de creiere.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Competențele digitale de bază sunt extrem de scăzute, la mai puțin de jumătate din valoarea de referință a UE de 55,6%, ceea ce trage în jos pilonul „Capital uman și competențe” și creează o economie cu două viteze.

Integrarea digitală în rândul întreprinderilor este mixtă, 69,9% dintre firme utilizând instrumente de bază, puțin sub media UE.

Cu toate acestea, România este lider în regiune în ceea ce privește densitatea roboților și firmele care generează cifră de afaceri din comerțul electronic, deși încă sub nivelurile UE.

Adoptarea de instrumente avansate, precum IA și cloud computing, este cu mult în urma țărilor din Europa de Sud-Est și a UE.

În ciuda unei politici puternice de securitate cibernetică, serviciile publice digitale și guvernanța sunt slabe, regiunea având cel mai scăzut nivel de interacțiune a cetățenilor cu autoritățile și cea mai scăzută rată de servicii pentru întreprinderi.

Provocarea principală este transformarea infrastructurii puternice și a rezervei solide de talente într-o adoptare incluzivă, prin îmbunătățirea competențelor de bază, extinderea e-guvernării bazate pe cerere și facilitarea transferului de tehnologii avansate din sectorul tehnologic către economia în ansamblu.

Economia digitală a României, care contribuie cu 7,6% la Valoarea Adăugată Brută națională totală, comparativ cu ponderea modestă de 5,3% a UE, este puternic impulsionată de trei factori excepționali: accesibilitatea excepțională a internetului, combinată cu acoperirea aproape completă (96% din gospodării) a rețelelor fixe de foarte mare capacitate și adoptarea tehnologiei digitale la standardele UE în rândul întreprinderilor. Cu toate acestea, provocările în materie de infrastructură rămân, deoarece acoperirea 5G a atins doar 46,8% din populație în 2024, comparativ cu 94,3% la nivelul UE. Deși decalajul dintre conectivitatea rurală și cea urbană a continuat să se reducă, utilizarea internetului și alfabetizarea digitală s-au concentrat în zonele urbane, semnalând diviziuni sociale profunde.

Un alt atu important pentru viitor este ponderea ridicată a absolvenților universitari în domeniul TIC, deși acest lucru nu poate compensa performanța extrem de slabă a României în comparație cu țările din regiune în ceea ce privește pilonul „Capitalul uman și competențele”. România beneficiază de un sistem educațional care favorizează digitalizarea, absolvenții din domeniul TIC reprezentând 7,3% din totalul absolvenților de învățământ superior în 2024, cu mult peste media UE de 4,7%. Cu toate acestea, acest potențial nu se traduce pe deplin pe piața muncii. Specialiștii în TIC reprezintă doar 2,8% din forța de muncă, comparativ cu 5% în UE. Acest decalaj sugerează o potențială exod de creiere, absolvenții căutând oportunități în străinătate sau fiind absorbiți în roluri care nu au legătură cu pregătirea lor. În plus, există o slăbiciune fundamentală în ceea ce privește competențele digitale de bază în rândul populației generale, care este mai mică de jumătate din valoarea de referință a UE și una dintre cele mai scăzute din Europa. Acest lucru creează o economie cu două viteze, în care lipsa unei alfabetizări digitale extinse împiedică extinderea beneficiilor sectorului tehnologic puternic, dar limitat ca dimensiune, limitând cererea internă și împiedicând creșterea productivității globale.

Serviciile publice digitale sunt, de asemenea, în urmă. În 2024, furnizarea acestor servicii în România a atins doar 64% din nivelul UE pentru cetățeni și 76% pentru întreprinderi. O tendință similară se observă și în sectorul privat. În timp ce adoptarea instrumentelor digitale de bază se aliniază încet la mediile UE, adoptarea tehnologiilor mai avansate, precum inteligența artificială, big data sau cloud computing, rămâne cu mult în urmă.

În ceea ce privește securitatea, apărarea digitală a României este relativ puternică. În 2024, 91,7% dintre întreprinderi adoptaseră măsuri de securitate TIC, apropiindu-se de media UE de 92,8%. Din perspectiva politicilor, Indicele global de securitate cibernetică al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) a Organizației Națiunilor Unite, care urmărește angajamentele țărilor în materie de securitate cibernetică, plasează România la 97% din valoarea de referință a UE, fiind una dintre țările cu cele mai bune rezultate din Europa de Sud-Est.

Cu toate acestea, preocupările legate de securitatea cibernetică rămân un obstacol în calea adoptării tehnologiilor digitale. Într-un sondaj Eurobarometru special din 2025, 71% dintre respondenții români au declarat că o protecție mai puternică ar crește semnificativ utilizarea zilnică a tehnologiilor digitale. Românii s-au remarcat și prin scepticismul lor față de tehnologia digitală, 32% dintre ei considerând că digitalizarea serviciilor publice și private le-a îngreunat viața, ceea ce reprezintă cea mai mare proporție din UE. Această atitudine se reflectă și în nivelul de alfabetizare digitală, doar 27,7% din populație având competențe digitale de bază în 2023, ceea ce reprezintă una dintre cele mai scăzute rate din UE, cu mult sub media blocului, de 55,6%.

Pentru a remedia decalajele digitale și a pune bazele unei economii digitale mai puternice, eforturile României în materie de digitalizare sunt susținute de mai multe surse importante de finanțare din partea Uniunii Europene. Alocarea cea mai concretă este prezentată în foaia de parcurs strategică a țării pentru Deceniul digital, care prezintă 98 de măsuri concrete cu un buget total de aproximativ 3,6 miliarde EUR, o parte substanțială provenind din Planul național de redresare și reziliență (PNRR). Foaia de parcurs pune accentul în primul rând pe digitalizarea serviciilor publice și îmbunătățirea competențelor digitale, acordând mai puțină atenție digitalizării întreprinderilor și tehnologiilor avansate, cum ar fi semiconductorii, tehnologia cuantică și nodurile de margine. Foaia de parcurs a fost adoptată de guvern în octombrie 2024, dar țara nu a prezentat nicio actualizare de atunci. În termeni mai generali, România a alocat aproximativ 5,8 miliarde EUR din PNRR pentru transformarea digitală, reprezentând aproximativ 22% din total, în timp ce alte 2,7 miliarde EUR sunt disponibile prin fondurile politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, reprezentând 9% din finanțarea totală a politicii de coeziune a țării.

Energie: rețele inteligente și tranziție verde

Sectorul energetic rămâne unul dintre cele mai ineficiente din Europa: România consumă 144,6 kgoe pentru fiecare 1.000 de euro PIB, comparativ cu media UE de 95,9. Strategia energetică 2025–2035 pune accent pe digitalizare, rețele inteligente și securitate cibernetică.

Un obiectiv central este instalarea contoarelor inteligente: în 2024 erau montate 2,9 milioane (28% din utilizatori), cu ținta de a ajunge la 3,2 milioane, iar implementarea completă este prevăzută până în 2032. De asemenea, compania Transelectrica derulează proiecte de sute de milioane de euro pentru digital twins, AI și drone aplicate în infrastructura rețelei.

România accelerează și în direcția regenerabilelor: acestea reprezentau 63% din capacitatea instalată în 2024 și ar urma să ajungă la aproape 90% în 2050. Creșterea rapidă face obligatorie digitalizarea proceselor de prognoză și monitorizare. Capacitatea de stocare este însă foarte redusă, de doar 137 MW în 2024, comparativ cu necesarul de 4 GW în 2030.

Banking și finanțe: paradox între sub-bancarizare și digitalizare accelerată

România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din UE: activele financiare reprezintă doar 42,8% din PIB, față de aproape 500% media europeană. În 2024, doar 71% din români aveau un cont bancar, iar mai puțin de o treime foloseau internet banking. Peste 40% din angajatori încă plătesc salariile în numerar.

Cu toate acestea, sectorul bancar se numără printre cei mai dinamici în transformarea digitală. Băncile au investit sute de milioane de euro în IT, iar 9 din 10 instituții financiare și-au crescut bugetele pentru digitalizare în 2025. Colaborarea cu fintech-urile este în expansiune, iar instrumente precum biometria, machine learning și AI câștigă teren.

România are în prezent 84 de companii fintech, axate în principal pe plăți digitale și tehnologii pentru întreprinderi. Un accent puternic este pus pe securitatea cibernetică: până acum nu s-au înregistrat atacuri majore, dar băncile fac periodic simulări de tip phishing sau ransomware.

Manufactură: între digitalizare de bază și Industry 4.0

Industria reprezintă aproape o cincime din PIB-ul României, însă productivitatea rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În privința digitalizării, imaginea este mixtă: peste 60% dintre firme utilizează soluții digitale de bază, dar adopția tehnologiilor avansate este la început.

Doar 1,3% dintre companii folosesc inteligență artificială în producție, 9,4% utilizează Internet of Things și 3,4% big data, toate aceste niveluri fiind mult sub media UE. Există însă și puncte tari: densitatea roboților industriali depășește media europeană, iar aproape 90% dintre firme au implementat măsuri de securitate cibernetică.

Agricultură: potențial uriaș, digitalizare redusă

Deși agricultura are un rol major în economia României, digitalizarea sectorului este minimă. Fragmentarea terenurilor, accesul dificil la finanțare și vârsta ridicată a fermierilor frânează adoptarea noilor tehnologii. Soluțiile de agricultură de precizie, bazate pe senzori, drone și big data, sunt abia la început, în ciuda fondurilor europene disponibile prin PAC și PNRR.

România are însă un potențial ridicat de a valorifica aceste instrumente, în special pentru monitorizarea culturilor, eficientizarea consumului de resurse și creșterea trasabilității producției.

În concluzie, România se află într-un moment de răscruce. Dispune de infrastructură digitală competitivă și de resurse financiare consistente pentru modernizare, dar decalajele în alfabetizarea digitală și adoptarea tehnologiilor avansate pot bloca potențialul de creștere. Fără o integrare reală a competențelor digitale în economie și o strategie coerentă pentru domeniile emergente, economia riscă să rămână prinsă între două viteze.