Companiile din România se așteaptă îmbunătățirea indicatorilor macroeconomici, cum ar fi produsul intern brut (PIB), inflația și șomajul, dar par să aibă în continuare o abordare prudentă, pe fondul gradului ridicat de incertitudine, conform studiului Deloitte CFO Survey România 2024, realizat la sfârșitul anului trecut în rândul a peste 110 directori financiari (CFO) din țara noastră. Estimările privind creșterea economică s-au îmbunătățit ușor în comparație cu anul trecut, CFO-ii din România așteptându-se la o creștere medie a PIB-ului de 1,5% în acest an, nivel care este peste cel de 1,2% din anul precedent, însă mult sub prognozele instituțiilor internaționale precum Comisia Europeană și Banca Mondială. Cu toate acestea, respondenții sunt mai optimiști decât omologii lor din Europa Centrală, care se așteaptă la o creștere economică medie de 1,1% în 2024.
Majoritatea directorilor financiari din România participanți la studiu (60%) se așteaptă ca indicele prețurilor de consum să își continue creșterea în acest an, dar previziunile lor privind inflația s-au temperat semnificativ față de anul precedent, de la 11,2% la 6,75%, deși rămân mai mari decât cele mai recente prognoze ale Băncii Naționale a României.
Majoritatea respondenților din România consideră că creșterea costurilor va continua să fie un factor de presiune pentru companii în 2024, în special costurile cu forța de muncă (99%), cu producția și distribuția (86%), cu transportul (78%) și cu serviciile (73%). O schimbare semnificativă față de anul trecut este că 70% dintre CFO-i se așteaptă acum la creșterea costurilor asociate impozitului pe profit, față de 22% în 2023, iar jumătate dintre ei se așteaptă și la creșterea costurilor asociate TVA, față de 27% anul trecut.
Pe de altă parte, un număr semnificativ mai mic de respondenți se așteaptă la creșterea costurilor de finanțare în acest an (55%, față de 88% în 2023). Sursele interne de finanțare rămâne cele preferate de 55% dintre participanții la studiu, iar împrumuturile bancare sunt considerate atractive de doar 21% dintre respondenți.
În ceea ce privește șomajul, companiile din România sunt, de asemenea, destul de optimiste, aproape jumătate (46%) dintre participanții la studiu fiind de părere că acest indicator va rămâne stabil în 2024, în creștere de la 33% anul trecut.
„Mai mult de jumătate dintre directorii financiari din România resimt un grad ridicat de incertitudine generată de factori externi companiei, așadar sunt în continuare mai degrabă prudenți, 84% dintre participanții la studiu considerând că acum nu este un moment bun pentru a-și asuma riscuri suplimentare care le pot afecta bilanțurile. Cu toate că două treimi dintre ei sunt optimiști în privința creșterii veniturilor, răspunsurile lor indică o preferință pentru consolidarea ariei de management al costurilor, pentru a putea menține companiile într-o formă bună din punct de vedere financiar”, a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.
Intensificarea cadrului de reglementare este cel mai mare risc pentru companiile din România, sunt de părere 64% dintre CFO-ii participanți la studiu, pondere dublă față de anul trecut și semnificativ mai mare decât media europeană de 38%. Ceilalți factori de risc sunt lipsa angajaților cu competențele necesare (46%, în scădere semnificativă față de 63%, anul trecut), reducerea cererii interne (42%) și a celei externe (34%), precum și riscurile geopolitice (31%).
În contextul în care acești factori de risc creează un mediu caracterizat de un grad înalt de incertitudine, reducerea costurilor este prioritară pentru o treime dintre companii în acest an (37%). Celelalte arii de interes strategic pentru directorii financiari din România sunt creșterea organică (21%), digitalizarea (9%) și expansiunea pe piețele existente (8%).
Studiul Deloitte CFO Survey România 2024 a fost efectuat în perioada octombrie-decembrie 2023. Răspunsurile locale sunt comparate cu datele agregate colectate de la aproximativ 550 de directori financiari din 15 țări din Europa Centrală – Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.