Studiu: Primul an de raportare de sustenabilitate conform legislaţiei europene în vigoare a fost o provocare pentru companii

Primul an de raportare conform Directivei privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate a fost o provocare pentru majoritatea companiilor din Europa Centrală, mai ales din cauza complexităţii informaţiilor financiare specifice factorilor de mediu, sociali şi de guvernanţă, pe care companiile le-au putut prezenta doar în măsură limitată, conform studiului Deloitte „Connecting the dots: ESG and Finance. Auditor’s Perspective on the European Sustainability Reporting Standards (ESRS) Reports in Central Europe”, transmite Agerpres.

Studiul evidenţiază, în mod special, dificultatea raportării cheltuielilor de capital (CapEx) şi a cheltuielilor operaţionale (OpEx) necesare pentru implementarea acţiunilor planificate legate de subiecte specifice ESG. De exemplu, 42% dintre rapoartele din Europa Centrală analizate au furnizat date cantitative legate de CapEx/OpEx, 14%, date legate de forţa de muncă şi doar 13%, date legate de utilizarea resurselor şi economia circulară.

„Raportarea de sustenabilitate presupune extragerea unor concluzii din datele şi acţiunile legate de tematica ESG şi transformarea lor în informaţii valoroase pentru organizaţie. De fapt, entităţile care raportează conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) au o oportunitate reală de a conecta raportarea de sustenabilitate cu cea financiară, deoarece standardele de raportare financiară solicită tot mai mult informaţii legate de tematica schimbărilor climatice. Această conexiune contribuie la îmbunătăţirea managementului riscurilor şi la stabilitatea financiară pe termen lung a companiilor şi permite, de asemenea, organizaţiilor să abordeze strategic problematica ESG”, spune Corina Dimitriu, partener, Audit şi Servicii Conexe, Deloitte România.

În prezent nu este o practică larg răspândită în Europa Centrală, însă studiul arată că aproape jumătate dintre companiile analizate (44%) au inclus în remunerarea echipelor de management stimulente legate de sustenabilitate, care se bazează pe indicatori de performanţă din toate cele trei domenii – mediu, social şi guvernanţă. Cel mai des întâlniţi indicatori de performanţă referitori la mediu sunt decarbonizarea şi eficienţa energetică, indicatorii legaţi de domeniul social fiind cel mai frecvent asociaţi cu diversitatea, echitatea şi incluziunea, în timp ce în domeniul guvernanţei cei mai frecvenţi indicatori de performanţă includeau managementul riscurilor legate de tematica ESG.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Dintre sectoarele economice analizate de studiu se remarcă serviciile financiare, astfel 64% dintre companiile din acest domeniu asociind remunerarea managerilor cu indicatori de performanţă ESG. În România, ponderea companiilor analizate care au implementat politici de remunerare legate de ESG pentru echipele lor de management a depăşit media regională, fiind de 53%.

„În pofida provocărilor întâmpinate, primul an de raportare conform cerinţelor legislaţiei UE a scos în evidenţă capacitatea companiilor de a se adapta. Raportarea de sustenabilitate este o cerinţă pe termen lung care necesită definirea unor procese noi sau rafinarea celor existente, motiv pentru care un exerciţiu de benchmarking este extrem de valoros în această etapă. Studiul oferă o perspectivă aprofundată, permiţând entităţilor care au raportat în primul an să reflecteze asupra eficacităţii procesului lor de raportare şi oferă entităţilor raportoare din valul doi informaţii preţioase pentru efortul lor de pregătire” a subliniat Oana Ionică, director Audit şi Servicii Conexe Deloitte România.

Dintre cele 12 subiecte strategice pentru care Directiva privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate solicită raportare conform Standardelor Europene de Raportare de Sustenabilitate (ESRS), forţa de muncă proprie (99%) şi schimbările climatice (98%) au fost cel mai frecvent acoperite de către entităţile raportoare din toate industriile. La polul opus, biodiversitatea şi ecosistemele (34%) şi comunităţile afectate (41%) sunt considerate ca fiind relevante conform standardelor de raportare de către cel mai mic număr de entităţi analizate în studiu.

Standardele Europene de Raportare de Sustenabilitate nu impun o abordare specifică fiecărui sector în parte, astfel că fiecare entitate raportoare ar trebui să ia în considerare informaţii specifice pe care să le includă în rapoartele sale, explică sursa citată. Rapoartele de sustenabilitate analizate au inclus informaţii specifice anumitor entităţi în zece din cele 11 sectoare economice, în special în servicii financiare (64% dintre rapoarte) şi tehnologie şi comunicaţii (57%). Securitatea cibernetică este cel mai frecvent întâlnită informaţie specifică anumitor entităţi în sectoarele analizate (servicii financiare, tehnologie şi comunicaţii, sănătate, transporturi, industria extractivă şi a procesării mineralelor), urmată de digitalizare.