România avea, în 2024, a doua cea mai ridicată rată de deprivare materială şi socială severă în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani) din rândul statelor membre UE, de 14,7%, în condiţiile în care media la nivelul blocului comunitar era de 5,8%, arată datele publicate joi de Eurostat, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Potrivit acestor date, ţările UE cu cea mai mare proporţie de tineri care se confruntă cu deprivare materială şi socială severă au fost: Bulgaria (17,2%), România (14,7%) şi Grecia (14,4%). Pe de altă parte, proporţia a fost mai mică de 3% în 10 state membre UE: Croaţia, Slovenia, Polonia, Estonia, Luxemburg, Cehia, Letonia, Cipru, Irlanda şi Portugalia.
La nivelul întregului bloc comunitar, în 2024, rată de deprivare materială şi socială severă era uşor mai mică pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, 5,8%, decât pentru populaţia totală (6,4%).
Tot în 2024, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) pentru tinerii din UE cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani era de 24,1%, cu 3,1 puncte procentuale mai mare decât decât pentru populaţia totală (21%). În rândul statelor membre, această rată varia între 32,4% în Bulgaria şi 9,9% în Slovenia.
În 2024, 17,3 milioane de tineri erau în risc de sărăcie şi excluziune socială în Uniunea Europeană.
Amintim, de asemenea, că Gen Z, adică tinerii de până în 30 de ani, sunt generația din România cu cea mai mare rată de șomaj și în conflict cu piața muncii. Cauzele sunt multiple: timpul limitat al angajatorilor de a instrui tineri, lipsa de susținere din zona academică, diferențe de viziune privind valoarea adăugată între tineri și angajatori, lipsa stimulării în companie, politicile publice care nu permit o flexibilitate mai mare a joburilor, o bunăstare economică ce a permis părinților să mai ducă grija copiilor încă o perioadă după majorat, dar și o accentuare a cazurilor de depresie și anxietate în rândul tinerilor, arată tinerii și experții consultați de Economedia.
„Avem foarte multe cazuri de anxietăți, de depresii, pentru lucruri care nu sunt percepute cu un grad mare e dificultate, însă rezistența lor este destul de mică și probabil că aici ar trebui să ajutăm. Știți, germanii au raportat că în ultimul a fost o creștere cu 50% celor care își iau concedii medicale, cauza principală fiind depresia”, afirmă Claudia Antreica, CEO-ul Psihoselect.