VIDEO Calitatea în construcții. Peisagista Ana Horhat: Suntem în continuare țara coeficienților. Se gândește mult pe minimul necesar: minim de spațiu verde, minim de arbori/ Dar lucrurile o iau în direcția bună, clienții au devenit mai exigenți

Multe dintre noile ansambluri rezidențiale construite în anii recenți sunt deficitare în ceea ce privește serviciile sau spațiile verzi, cu un minim de copăcei plantați sau instalând câte o fâșie de verde și un loc de joacă cu mochetă. Există dezvoltatori care țin totuși cont de aceste aspecte, dincolo de metrii pătrați care se pot construi? S-au mai schimbat tendințele? Ne-a oferit o perspectivă peisagista Ana Horhat, cu studii la Roma și birou la Cluj, membră în echipe care au câștigat concursuri de amenajări de spații publice sau în jurii pentru astfel de competiții.

Ana Horhat a studiat arhitectura grădinilor la Roma și s-a întors de câțiva ani în România. Aceasta a povestit despre traseul său profesional și drumul din diaspora acasă într-un episod al seriei noastre Cei care se întorc pe care îl puteți urmări AICI

Am discutat cu Ana Horhat și despre calitatea noilor dezvoltări rezidențiale și despre nevoia de spații verzi:

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Filmare: Cosmin Tudorescu/ Montaj Denis Nistor

Există o piață pentru peisagiști în România?

“Da, există o piață și lucrurile stau mai bine decât stăteau acum câțiva ani, dar încă mai este enorm de mult loc pentru îmbunătățiri. Da, suntem în continuare țara calculelor și a coeficienților. Adică se gândește încă mult pe minimul necesar: minim de spațiu verde, minim de număr de arbori plantați. Totul e așa, la limită. Dar sunt și excepții, sunt și investitori care înțeleg avantajele [de a investi în spații verzi]. La rândul lor, clienții au devenit mult mai exigenți, înainte să dea banii pe un apartament cer mult mai mult decât cereau cu câțiva ani în urmă. Au pretenții, își doresc un spațiu verde, un spațiu public, își doresc diverse dotări în sfera aceasta și atunci, la rândul lor, dezvoltatorii trebuie să evolueze din perspectiva asta. Și unii o fac. Mai este cale lungă, dar eu cred că lucrurile o iau în direcția bună”, consideră Horhat.

Cum i se par unui profesionist în domeniu noile ansambluri rezidențiale?

“De toate felurile. Sunt unele care arată extrem de bine, dar sunt altele care nu arată foarte bine. Încă se merge mult – involuntar, sper – pe ideea asta de omologare, există o imagine foarte unitară a spațiului public. Cred că e vorba și de aspectul economic aici. În București și în Cluj sunt câțiva clienți,  dar marea majoritate [a dezvoltatorilor] nu apelează la profesioniști pentru partea de proiectare, de viziune, de integrare. Se gândesc doar la implementare și atunci efectul se vede. Adică se amenajează un spațiu verde cu gazon, cam ce rămâne din teren, se amplasează două piese de mobilier unde se consideră și efectul e cel pe care îl observați. Dar sunt și exemple reușite – foarte multe în București, în Cluj sunt câteva proiecte”, a mențioat Horhat.

Încotro se îndreaptă lucrurile legat de ceea ce se se construiește și felul în care se construiește? Vor conta spațiile publice, zonele verzi?

“Absolut toate lucrurile ne duc în direcția asta. Și investitorii privați sunt mult mai conștienți și lumea este foarte atentă la tot ceea ce înseamnă materialele folosite, energia verde, dotările din proximitate. Clar există o direcție în privința asta. Dacă ne uităm și la nivel european, finanțările, toate fondurile sunt axate pe o strategie verde, cu diverse valențe. Deci direcția clar este aceasta și oamenii, cel puțin în orașele mari, sunt extrem de conștienți de asta. Și cer tot mai mult spațiu verde”, spune peisagista.

Ce argumente i-ați da unui dezvoltator în favoarea spațiilor publice, a spațiilor verzi?

“Am participat la unele proiecte a căror identitate era tocmai aceasta, ceea ce am apreciat foarte mult. Și acele proiecte, unele dintre ele sunt implementate, funcționează deja de ani de zile și funcționează chiar foarte bine, s-au creat comunități. Oamenii sunt fericiți, copiii cresc și au parte de școli în apropiere sau grădiniță. Ce le-aș recomanda și ceea ce e important: viziunea. Adică să încerce să lucreze la o imagine mai de ansamblu, la “bigger picture”, nu doar la bunul propriu. Și asta, de fapt, e o problemă nu doar pentru dezvoltatori, ci și pentru primării, până la urmă. Orașul crește, orașul crește în toate direcțiile – și pe orizontală și pe verticală și cumva cred că e nevoie de o strategie și de o viziune care să încorporeze toate aceste dezvoltări care s-au făcut. Ritmul dezvoltării e mult mai intens decât ritmul de clarificare a unei viziuni, a unei strategii pentru Cluj. De strategie și viziune e nevoie și la scară mică, a dezvoltatorului, dar și la nivel macro: la nivel de administrație și chiar la scară metropolitană.

Probleme sunt similare și în alte orașe mari, dar sunt similare peste tot în lume. Până la urmă, și Italia a trecut prin aceleași probleme, dar cu ceva ani în urmă. S-au făcut greșeli și tocmai de aceea trebuie să învățăm și noi din greșelile altora. Noi am ajuns într-un punct în care probabil alte orașe au fost deja și unele au făcut față mai bine, altele mai rău diverselor provocări. Există studii, există o literatură de specialitate foarte bună, există specialiști în temele acestea. Ar trebui un lucru mai intens pe partea de viziune și strategie”, spune Horhat.

E nevoie și de corelare între diverse proiecte, chiar dacă intențiile sunt bune.

“De exemplu, și la nivelul Primăriei Cluj sunt extrem de multe proiecte în lucru sau în pregătire sau în execuție, dar de multe ori nu sunt corelate între ele”, conchide Horhat.